Suma uriașă pe care au cheltuit-o românii pentru mesele în oraș. Nu o să-ți vină să crezi câți bani au lăsat în restaurante

Suma uriașă pe care au cheltuit-o românii pentru mesele în oraș. România are al treilea cel mai rapid avans din lume în ceea ce priveşte cheltuielile pentru mesele în oraş, după Turkmenistan şi China, dintr-un eşantion de aproape 80 de ţări analizate din Europa, Asia şi America de Nord, potrivit datelor Oxford Economics citate de Colliers.

Câți bani au lăsat românii în restaurante anul trecut

În 2024, o familie din România a cheltuit, în medie, aproximativ 830 de euro pentru a mânca în oraş, ceea ce înseamnă un total de aproape 6,2 miliarde de euro la nivel naţional, o sumă de peste 5 ori mai mare decât în urmă cu un deceniu.

„Deşi este o creştere semnificativă faţă de 2010, România rămâne în continuare în urma altor ţări din regiune, ca sumă netă cheltuită, ca să nu mai vorbim de Europa de Vest. De exemplu, o familie din Ungaria cheltuie anual în jur de 2.000 de euro, iar una din Cehia – aproape 1.700 de euro. O posibilă explicaţie ar fi că România are încă una dintre cele mai mari populaţii rurale din Europa, ceea ce are un efect negativ asupra mediei. Totuşi, diferenţa reală dintre un bucureştean, clujean sau timişorean şi un locuitor din Budapesta, Brno sau Praga, când vine vorba de venituri sau de cheltuieli, este mai mică decât par să indice aceste cifre”, explică Liana Dumitru, Director Retail Agency la Colliers.

Citește și Pe ce cheltuie românii banii. Adrian Negrescu: ”Oamenii trăiesc de la o lună la alta, urmează un nou val de austeritate”

De asemenea, succesul evenimentelor de tip „Străzi deschise” sau „Street Delivery”,  în care anumite zone urbane sunt închise traficului auto şi redeschise oamenilor, arată un apetit solid pentru comerţul stradal, în ciuda avansului rapid al cumpărăturilor online în ultimul deceniu.

Potrivit experţilor Colliers, acest interes se explică şi printr-o trăsătură culturală puternică: românii preferă, adesea, să vadă sau să testeze un produs înainte de a-l achiziţiona.

Datele Eurostat confirmă această tendinţă, sugerând că experienţa directă contează în continuare foarte mult în procesul de cumpărare, ceea ce deschide oportunităţi semnificative pentru dezvoltarea zonelor comerciale pietonale şi a investiţiilor în retailul de proximitate.

„Comerţul stradal trece printr-o transformare vizibilă, care va deveni tot mai accentuată în anii ce vin. Marile oraşe au deja zone în care localnicii şi turiştii se adună firesc, însă aglomeraţia din aceste spaţii arată că există o nevoie clară de extindere. Tocmai de aceea, ne aşteptăm la un val de investiţii imobiliare care să valorifice acest potenţial, vizând tot mai mult zonele centrale, dar şi comunităţile rezidenţiale aglomerate cu  deschidere către comerţul de proximitate”, subliniază Liana Dumitru.

Citește și Concediile ar putea deveni un lux pentru români. Viitorul Guvern ia în calcul noi majorări de taxe

Românii alocă în medie doar 3,3% din venitul disponibil pentru mesele în oraş, potrivit experţilor Colliers. Prin comparaţie, în ţările din sudul Europei, precum Spania, Grecia sau Portugalia, acest procent depăşeşte 10%. Deşi România este departe de acest nivel, ritmul de creştere al acestor cheltuieli ia avânt, iar specialiştii consideră că, pe termen lung, o dublare a ponderii este realistă, mai ales în contextul schimbărilor de stil de viaţă şi al creşterii veniturilor. În aceste condiţii, o creştere a sumelor cheltuite în total pentru mâncatul în oraş până la peste 10 miliarde euro este foarte posibilă în următorii 10 ani.