Românii încep mai multe afaceri în 2026. Aproape 86.000 de firme și PFA-uri, înființate în primele șapte luni

Românii încep mai multe afaceri în 2026. În România, numărul persoanelor fizice și juridice care și-au înființat sau înregistrat o formă de activitate economică a crescut ușor în primele șapte luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), între ianuarie și iulie 2026 au fost înregistrate 85.988 de persoane fizice și juridice, cu 1,58% mai multe decât în primele șapte luni ale anului precedent, potrivit Agerpres.

Evoluția indică o creștere modestă a numărului de noi entități economice, într-un context în care dinamica diferă semnificativ în funcție de județ, dar și de domeniul de activitate. Cele mai multe înregistrări continuă să fie concentrate în București și în județele cu cele mai mari centre economice ale țării.

Te-ar mai putea interesa și: Ministerul Economiei lansează o nouă platformă de dialog cu mediul de afaceri. Antreprenorii și companiile, chemați să contribuie la politicile publice

Românii încep mai multe afaceri în 2026. Aproape 86.000 de firme și PFA-uri, înființate în primele șapte luni

Din totalul de 85.988 de înmatriculări, 47.454 au fost societăți cu răspundere limitată (SRL), iar 34.699 au fost persoane fizice autorizate (PFA).

Aceste cifre arată că SRL-ul rămâne principala formă de organizare pentru cei care aleg să înceapă o activitate economică, în timp ce PFA-urile reprezintă, la rândul lor, o componentă foarte importantă a noilor înregistrări.

Diferența dintre cele două categorii reflectă diversitatea antreprenoriatului românesc: de la firme care pot avea angajați și operațiuni comerciale mai complexe până la activități independente desfășurate de profesioniști și persoane care lucrează pe cont propriu.

Creșterea totală de 1,58% nu este una spectaculoasă, însă arată că, în ansamblu, numărul celor care aleg să înceapă o activitate economică nu a intrat pe o tendință generală de scădere.

Municipiul București se află detașat pe primul loc în clasamentul teritorial al înmatriculărilor.

În primele șapte luni din 2026, în Capitală au fost înregistrate 20.276 de persoane fizice și juridice, cu 6,4% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

Capitala concentrează astfel aproape un sfert din totalul înmatriculărilor la nivel național. Poziția Bucureștiului este explicată de dimensiunea economiei locale, de numărul mare de companii existente, de concentrarea serviciilor și de accesul la o piață importantă de consumatori și parteneri comerciali.

Pe locurile următoare se află județele cu economii dinamice și centre urbane importante.

Ilfov a înregistrat 5.561 de înmatriculări, în creștere cu 7,38% față de primele șapte luni din 2025.

Clujul a ajuns la 4.266 de înmatriculări, cu 5,91% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Timișul a consemnat 4.256 de înmatriculări, în creștere cu 7,39%.

Iașiul a avut 3.435 de înmatriculări, dar aici s-a înregistrat o scădere de 3,89%.

Constanța se află, de asemenea, printre județele cu cele mai multe înregistrări, fiind menționată în datele ONRC cu o evoluție pozitivă.

Aceste rezultate confirmă concentrarea activității antreprenoriale în marile centre economice și în zonele aflate în proximitatea acestora.

Din perspectiva ritmului de creștere, situația este diferită față de clasamentul după numărul total de înmatriculări.

Cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrate în Călărași, Constanța și Giurgiu.

Călărașiul a avut cea mai mare creștere, de 28,29%, ceea ce indică o accelerare importantă a numărului de noi înregistrări față de aceeași perioadă din 2025.

În Constanța, creșterea a fost de 18,63%, în timp ce Giurgiu a înregistrat un avans de 16,71%.

Aceste evoluții arată că dinamica antreprenorială nu este concentrată exclusiv în București și în județele cu cele mai mari economii. Unele județe cu un volum absolut mai mic de înmatriculări pot avea ritmuri de creștere mult mai rapide.

Există însă și județe în care numărul de noi persoane fizice și juridice înregistrate a scăzut semnificativ.

Cea mai mare reducere a fost consemnată în Alba, unde numărul înmatriculărilor a fost cu 25,04% mai mic decât în primele șapte luni din 2025.

În Tulcea, scăderea a fost de 14,52%, iar în Dolj de 14,35%.

Și alte județe au raportat diminuări ale numărului de înmatriculări. În Covasna au fost înregistrate 459 de entități, cu 4,18% mai puține decât în perioada similară din 2025. Mehedințiul a avut 527 de înmatriculări, în scădere cu 7,71%, iar Teleormanul 544, cu 10,67% mai puține.

Caraș-Severin a avut 605 înmatriculări, în scădere cu 7,21%.

În schimb, Ialomița, deși se află printre județele cu cele mai puține înregistrări ca volum, a consemnat o creștere de 9,19%.

Din punctul de vedere al activităților economice, transportul și depozitarea au atras cele mai multe noi înmatriculări în primele șapte luni ale anului.

În acest domeniu au fost înregistrate 14.916 persoane fizice și juridice, cu 6,05% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea poate reflecta atât dezvoltarea activităților de transport, cât și cererea generată de comerț, distribuție și logistica necesară economiei.

Transportul și depozitarea au devenit sectoare importante într-o economie în care comerțul electronic, distribuția și circulația mărfurilor au nevoie de servicii logistice tot mai dezvoltate.

Al doilea domeniu ca număr de înmatriculări este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 12.238 de noi înregistrări.

Spre deosebire de transport și depozitare, comerțul a avut însă o evoluție negativă: numărul înmatriculărilor a scăzut cu 13,9% față de primele șapte luni din 2025.

Scăderea este una importantă și indică o temperare a intrării unor noi operatori în sectorul comercial.

În acest caz, evoluția poate fi privită în contextul mai larg al presiunilor asupra consumului, costurilor operaționale și mediului de afaceri, deși datele ONRC prezentate nu oferă o explicație directă pentru această diminuare.