În contextul recomandărilor recente ale Băncii Centrale Europene (BCE), românii au început să acorde o atenție sporită păstrării banilor cash acasă, pentru situații de criză. BCE sugerează ca fiecare cetățean să aibă în casă o sumă suficientă pentru 72 de ore, echivalentul a aproximativ 70-100 de euro, în bancnote de valoare mică, pentru a putea acoperi nevoile urgente în cazul unor pene de curent, blocaje ale sistemelor digitale bancare sau alte situații neprevăzute, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: BCE recomandă păstrarea numerarului acasă. Cât cash ar trebui să aibă fiecare familie în caz de criză
Experiențele proprii sau cele ale altor popoare determină românii să fie precauți. Mulți au întâlnit situații în care bancomatele nu au funcționat sau POS-urile s-au blocat, iar alții au învățat din crizele financiare sau penuria de numerar în alte țări europene, precum Spania.
Tinerii intervievați au explicat modul în care gestionează numerarul: unii păstrează o sumă fixă pentru plăți mai consistente, alții primesc sprijin de la părinți pentru a fi pregătiți, iar unii au bani puși deoparte pentru chirie și alte cheltuieli lunare, folosindu-i și ca rezervă pentru situații de urgență. Această precauție include și alte resurse esențiale, precum alimente sau medicamente, pentru a face față unor eventuale blocaje temporare ale serviciilor esențiale.
Profesorul universitar Cristian Păun, de la ASE București, susține că „numerarul este sfânt”, evidențiind avantajele banilor fizici față de banii electronici. Spre deosebire de carduri sau plăți online, numerarul nu depinde de internet, rețele mobile sau sistemele electronice de decontare, care pot suferi indisponibilitate temporară sau probleme de securitate.
Cu toate acestea, specialiștii recomandă ca suma păstrată acasă să nu fie prea mare, din motive de securitate, pentru a evita riscurile de furt sau alte incidente neplăcute. Ideea este de a avea un numerar suficient pentru urgențe scurte, nu pentru economii pe termen lung.
Te-ar mai putea interesa și: Președinta BCE: „Fără imigranți, economia Europei stagnează. Germania ar fi avut un PIB cu 6% mai mic”