Situaţia transporturilor de mărfuri, în 2022: Cele rutiere au înregistrat o creştere, însă cele feroviare se confruntă cu probleme

Situaţia transporturilor de mărfuri, în 2022. Dacă România ar fi intrat în Schengen, contribuţia acestui sector ar fi fost mult mai mare, în condiţiile în care camioanele de marfă nu ar mai fi pierdut zeci de ore la cozile din vămi. La un voiaj de 4-5 zile un camion pierde o zi, adică un program de o zi, din cauza statului în vamă, unde un camion aşteaptă şi 9 ore.

Sistemul feroviar continuă să se confrunte cu provocări multiple. Alocăm un euro investiţii pentru transportul feroviar şi 10 euro în rutier, potrivit oficialilor din domeniul feroviar. România a modernizat mai puţin de 700 km din cei peste 10.000 km de cale ferată pe fonduri europene în ultimii 30 de ani.

Eficienţa transportului feroviar de marfă din România este în continuare mult sub cea a ţărilor din regiune, trenurile de marfă circulă cu o viteză medie de doar 15-17 km pe oră.

De ce vin bani tot mai puţini din Diaspora. Românii nu mai vor să lucreze în străinătate, doar 8% sunt…

Un studiu global arată o scădere semnificativă a numărului de români în căutarea unui loc de muncă în străinătate. Mulți dintre românii chestionaţi vor acum…

Numărul de investitori de la Bursa de Valori Bucureşti a crescut cu peste 50.000 în 2023

Românii încep să înveţe cum e să faci bani din fotoliu. Numărul de investitori de la Bursa de Valori Bucureşti a crescut cu peste 50.000…

Asta în condiţiile în care UE împinge politica de transporturi în favoarea transportului feroviar datorită angajamentelor de mediu. Până în 2030 cam 30% din mărfurile de pe rutier ar trebui transferate către naval şi feroviar. Pe calea ferată avem 50 milioane de tone anual de mărfuri, pe rutier 260 de mil. de tone de marfă.

Pe calea ferată avem 50 mil. tone anual de mărfuri, pe rutier 260 de mil. de tone de marfă.

Citeşte şi: Criza nu afectează transportul aerian! INS anunță o dublare a numărului pasagerilor care au apelat la aceste servicii în primele luni din 2022

Situaţia transporturilor de mărfuri, în 2022

Compania Transport Trade Services (TTS) şi operatorul COMVEX au realizat o operaţiune portuară în premieră pentru portul Constanţa: încărcarea în regim combinat la dană şi, apoi, la unul din cele două terminale de geamanduri ale TTS prin transbord direct, a unei nave din clasa Capesize, care a preluat 170.000 tone minereu depozitat în terminalul COMVEX, potrivit oficialilor compaaniei.

Trei companii din Grupul TTS au fost angrenate în operaţiune: TTS Operator a realizat transbordarea directă din barje în navă utilizând macaralele proprietate TTS, în timp ce marfa a fost transportată la navă utilizând barjele CNFR Navrom Galaţi.

Dunărea a devenit principala arteră de transport pentru cerealele din Ucraina. Linie de cale ferată ce ajunge în portul Galaţi, redeschisă după 22 de ani, pentru un tren de cereale din Ucraina

CFR Infrastructură Galaţi a redeschis după 22 de ani linia de cale ferată ce ajunge în portul Galaţi, pe care a ajuns în port primul tren cu cereale din Ucraina, care a tranzitat Republica Moldova. Este prima garnitură, formată din 15 vagoane înc?rcate de cereale, care circul?, după 22 de ani, pe linia de cale ferat? cu ecartament larg 706 J Gala?i Larg? Ana – Galaţi Bazin – Galaţi M?rfuri – Port Docuri – Siloz, de unde marfa poate fi înc?rcat? direct pe nave.

Prin redeschideriea celor două linii de cale ferată se reia, după 22 de ani, transportul de marfă prin punctul feroviar de frontieră cu Republica Moldova (CFM). Mai mult, trenurile încarcate cu cereale din Ucraina (via Republica Moldova) ajung acum direct în Siloz (Portul Galaţi), pe linia cu ecartament larg. Vagoanele cu cereale sunt preluate din Siloz direct de un operator de marfă şi ies pe linia cu ecartament normal.

Portul Constanţa, sufocat sub povara containerelor de mărfuri, o aglomerare cum nu s-a mai văzut în ultimii 15-20 ani

Anul 2022 a marcat activitatea portului Constanţa de blocaje, pe fondul livrărilor de cereale. De la începutul războiului din Ucraina, în portul Constanţa au sosit mii de containere, pe relaţia cu Ucraina, ceea ce a dus la o aglomerare cum nu s-a mai văzut în ultimii 15-20 de ani.

Portul este folosit şi pentru minereuri, produse petroliere rafinate sau brute, fertilizanţi sau îngrăşăminte chimice, produse metalurgice, produse alimentare, bunuri de larg consum, cherestea şi alte mărfuri.