Finante-Banci

Adio FMI, urmeaza dezastrul? Ce riscam daca nu incheiem un nou acord

07 Jun, 00:07 • razvan.codorean
Acordul cu FMI expira pe 30 iunie, iar oficialii de la Washington nu par a fi dispusi sa semneze o noua intelegere, dovada ca nu exista nicio informatie oficiala legata de intoarcerea acestora la Bucuresti. Romania se afla astfel intr-o pozitie extrem de dificila, nefiind exclus un blocaj financiar de proportii.
Adio FMI, urmeaza dezastrul? Ce riscam daca nu incheiem un nou acord

Relatia dintre Romania si FMI poate fi comparata cu o nunta din interes, in care ambii parteneri sunt cu gandul mai mult la banii stransi la petrecere [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/romania-fmi-de-la-nunta-din-interes-la-un-posibil-divort-partenerii-se-cearta-pe-bani-85708/]relata recent DailyBusiness.ro[/url].

Dupa patru ani, „casnicia” plina de promisiuni (in mare parte neonorate) risca sa se termine cu un adevarat scandal, iar cei doi „parteneri” au ajuns sa se gandeasca la „divort”.
Intr-o tabara se afla Romania, o „doamna” care desi a promis ca va „slabi” ca sa fie mai atractiva (reforme structurale), ca va renunta la vicii (platile clientelare) si ca isi va reduce cheltuielile (privatizari, subventii), nu s-a tinut mai deloc de cuvant.

Fondul Monetar International, in rolul mirelui si totodata “sponsorului” casniciei, a ajuns sa strambe din nas si pare sa nu mai aiba incredere in mariajul din interes, chiar daca a castigat bani buni din aceasta relatie (dobanzi, comisioane etc).

Dincolo de aceasta explicatie “plastica”, cert este ca acordul cu FMI a fost “centura de siguranta” in vreme de criza. Pana acum am imprumutat 12,95 miliarde de euro si am mai avut la dispozitie alte aproape 4 miliarde, pentru vremuri grele. Pe ce s-au dus banii este deja arhicunoscut – guvernantii au asigurat „pacea sociala”, platind salariile si pensiile si acoperind gaurile tot mai mari din buget.

De pe 30 iunie, acordul expira, iar perspectivele semnarii unuia nou par imposibile. Biroul de presa al Fondului a transmis recent un comunicat oficial in care a spus ca delegatia FMI nu are planificata nicio vizita in Romania pana la sfarsitul acestui program si nici cu ocazia sfarsitului de acord.
Potrivit analistilor, decizia reprezinta un semnal de alarma serios la adresa Romaniei.

“Satui de neimplinirea obligatiilor prevazute in acord, FMI si-a luat mana de pe Romania”, afirma analistul economic Cristian Dinulescu.

„La cele mai multe am esuat: ma refer la privatizari, care ma indoiesc ca se vor finaliza pana in momentul de scadenta. Avem intarzieri de management privat la institutii publice, toate fiind ramaneri in urma cu serioase dubii a fi rezolvate pana la final”, a spus Cristian Paun, profesor in economie, pentru Digi24.

Consecintele deciziei sunt impartite. Este rau pentru ca absenta “Big Brother-ului” ar putea reprezenta un semnal de alarma pentru investitori, iar autoritatile de la Bucuresti vor putea sa ia masuri cum le taie capul, cel mai probabil populiste, avand in vedere ca urmeaza un nou an electoral 2014, cu alegeri europarlamentare si mai ales prezidentiale.

Posibila retragere a FMI din Romania este benefica pentru ca autoritatile vor putea, astfel, sa ia si masurile necesare de stimulare economica, dupa ani grei de austeritate. In vizor se afla reducerea TVA la paine, la CAS etc.
Va exista insa vointa politica pentru astfel de masuri?

Cei mai multi analisti inclina sa creada ca nu, avand in vedere experienta de pana acum.
„Ramane de vazut daca FMI considera ca poate sa digere o tara care se misca foarte incet, dar extrem de incet. Problema pentru noi e ca fara acordul cu FMI nu ne vom mai misca aproape deloc in aceasta directie”, sustine Florin Ilie, analist economic.

Ministrul Daniel Chitoiu s-a declarat increzator ca FMI va continua intelegerea cu Romania. Daniel Chitoiu spunea ca scrisoarea de intentie pe care Executivul o va trimite FMI va intra in board-ul FMI in iunie, iar la jumatatea lunii iulie urmeaza sa vina delegatia FMI.

[b]Romania, cu buzunarele goale[/b]

Daca FMI va renunta la incheierea unui nou acord cu Romania, este foarte posibil ca statul sa se confrunte cu o criza financiara de proportii. In ultimii doi ani, chiar daca nu am mai luat bani de la FMI, ne-am folosit de “umbrela” fondului pentru a imprumuta de pe pietele internationale – o garantie pentru investitori ca Romania nu este de capul ei si ca este monitorizata de expertii FMI.

Numai ca, in prezent, cam toate tarile incearca sa se imprumute de pe piete, iar costurile sunt pe masura.

Alternativa o constituie imprumuturile interne, de la banci, insa si aceste institutii au problemele lor, iar banii sunt tot mai scumpi.

Romania este deja inglodata in datorii. Am trecut de pragul de 100 miliarde de euro, iar autoritatile abia reusesc sa plateasca “nota de plata” a primului acord cu FMI, CE si BM, de 19,95 miliarde de euro.
In aceste conditii, statul are doua variante. Una ar fi sa adune mai multi bani din taxe si impozite, prin cresterea gradului de colectare sau, de ce nu, prin majorarea fiscalitatii.

Ambele variante sunt putin probabil de pus in practica.
Cea de-a doua varianta o constituie tiparirea de bani. Nu este exclus ca Banca Nationala sa dea drumul serios la tiparnita, pentru ca statul sa aiba cu ce sa plateasca salariile, pensiile, obligatiile bugetare in general.

Asta va insemna inflatie. Preturile vor creste, am putea ajunge ca in anii ’90 cand plateam zeci de mii de lei pe o paine.
Analistii economici spun ca in lipsa unui acord cu FMI, imprumuturile Guvernului vor fi mai scumpe, iar leul si-ar putea pierde din valoare.

[b]Istoricul relatiei cu Fondul[/b]

In urma cu peste 40 de ani, Romania apela, in premiera, la asistenta Fondului Monetar International. De atunci, au mai urmat alte 11, dintre care 9 dupa 1990.

Cel mai mare imprumut, de 12,95 miliarde de euro, a fost luat pe 4 mai 2009. Banii ar fi trebuit folositi pentru a scoate tara din criza economica. Doi ani mai tarziu, guvernul a mai imprumutat 3,6 miliarde de euro, cu mentiunea ca banii vor fi folositi doar in caz de urgenta.

In 2013, Guvernul spera ca, in iulie, sa convinga FMI sa semneze un nou acord, unul preventiv, care sa ne asigure bani pentru zile negre.

Este singura solutie pentru Romania ?
“Categoric o astfel de institutie, o institutie de stat in care lucreaza o suma de bugetari de prin statele membre ale Fondului Monetar International care n-au istorie in domeniul privat, in domeniul crearii de valoare adaugata, nu au cum sa ofere modele de crestere economica”, spune consultantul economic Ionel Blanculescu.

Vinovatul de serviciu

Potrivit analistului Cristian Dinulescu, pana acum FMI a jucat rolul vinovatului de serviciu. “Politicienii s-au folosit de FMI pentru a-si justifica toate greselile. Nu cred ca vor renunta la FMI pentru ca ar trebui sa faca intr-adevar ceva, nu doar sa amane la nesfarsit reformele. E o problema de vointa politica pe care, din pacate, nu am vazut-o pana acum”, a spus acesta.

Anul trecut, intr-o analiza publicata pe site-ul propriu, FMI recunostea ca „masurile de austeritate au intarziat revenirea economica a Romaniei”.

„Aceste masuri au dus, insa, la evolutie prociclica accentuata, ceea ce a intarziat, practic, revenirea economica. Privind in urma, s-ar putea argumenta ca ajustarea ar fi putut fi graduala, mai ales avand in vedere datoria publica redusa”, scriau, negru pe alb, expertii FMI. Puteti citi analiza aici.

Pentru multi analisti, esecul din Romania nu reprezinta o surpriza. Istoria arata ca multe dintre programele FMI au fost gresite si au produs esecuri de proportii.
Polonia a fost data mult timp drept exemplu de „elev silitor”. Pana la urma, a ajuns, in 2001 in pragul catastrofei financiare. A renuntat la acord si acum este unul dintre statele care sufera putin din caua crizei. Prin situatii asemanatoare au trecut Argentina, Uruguay si Brazilia. Recent, chiar si economistul-sef al FMI, Olivier Blanchard, a afirmat ca politica dusa de Fond este gresita.