Afacerea cu pensiile private obligatorii, un business cu multe necunoscute

„O analiza serioasa de piata, o confruntare a ofertelor si, in cazul identificarii celei mai bune solutii, citirea intregului contract, care poate ascunde prevederi capcana”, sunt principalele sfaturi adresate de spacialisti persoanelor aflate in cautarea solutiei optime pentru pensie.

Debutul campaniei de aderare la fondurile private de pensii a luat prin surprindere pe toata lumea. Firmele nu au reusit sa adune destui agenti de marketing care sa le atraga clientii. Statul s-a impotmolit in organizarea campaniei de promovare a sistemului. Clientii, romanii de pana in 35 de ani, in marea lor majoritate, nu cunosc cum functioneaza sistemul si nici ce sa aleaga.

„E o nebunie. O actiune pornita prost, ce se va incheia si mai prost”, declara analistul economic Ilie Serbanescu. „Nu exista criterii de evaluarea a ofertelor, de departajare a acestora, nimeni nu stie ce reprezinta pensiile private. In acest moment nu avem nimic, nici campanie, nici criterii de performanta, numai laude si promisiuni”, mai spune analistul.

Si nu e singurul care avertizeaza asupra neclaritatilor din sistem. „E ca la privatizarea in masa, cand toata lumea a primit cupoane, iar cei mai multi le-au vandut a doua zi, la coltul strazii, fara sa le stie valoarea exacta. In lipsa unei culturi investitionale, romanii vor alege ca si pe medicul de familie, din recomandarile rudelor si prietenilor”, a declarat analistul economic Cristian Dinulescu.

[quote=Radu Limpede, analist]In acest inceput de proces, eu as alege in primul rand marca si credibilitatea.[/quote]

Un alt specialist in economie, Radu Limpede vine insa cu o solutie. In lipsa unor criterii economice, el recomanda marca si credibilitatea ca fiind cele mai importante.

„In acest inceput de proces, eu as alege in primul rand marca si credibilitatea. Experienta unei multinationale in domeniu este un criteriu mai mult decat relevant”, spune Limpede.

In prezent, sunt 17 fonduri de pensii private obligatorii autorizate de Comisia de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private (CSSPP). O adevarata armata de peste 90.000 agenti de marketing a fost pregatita de jucatorii din piata pentru a ne convinge de viabilitatea ofertelor.

Oancea: Alegerea, dupa randamente si servicii

Mircea Oancea, presedintele CSSPP, este constient de marea problema a alegerii fondului de pensii. In cadrul unei conferinte de presa, sustinute luni, Oancea a spus ca „exista o tendinta speculativa in Romania, ce-i face pe oameni sa aiba o atitudine mai putin prudenta in legatura cu viitorul” si, din acest punct de vedere, alegerea poate fi influentata.

El le-a mai recomandat viitorilor participanti sa analizeze fondurile in functie de randamente si servicii, iar in cazul in care sunt nemultumiti de rezultatele obtinute de acestea, sa se mute la un alt fond. In plus, sa nu semneze mai multe acte de aderare, deoarece se pot trezi inscrisi la un alt fond, la care nu aderasera initial.

„Exista criterii, dar sunt mult prea tehnice pentru un client neobisnuit cu astfel de actiuni economice”, declara presedintele Raiffeisen Asset Management, Mihai Ion. El recomanda o analiza serioasa de piata, o confruntare a ofertelor si, in cazul identificarii celei mai bune solutii, citirea intregului contract, care poate ascunde prevederi capcana.

Riscuri asumate sau prudenta investitionala?

Sa aleg un fond de pensii cu un risc mai mare, dar cu randament superior, sau sa aleg un fond cu riscuri minime si medii, cu investitii in instrumente sigure, dar mai putin performante, ca titlurile de stat ? O alta dilema cu care confrunta contribuabilii.

Radu Limpede spune ca el ar alege un fond de pensii care isi investeste banii la bursa. „E un risc asumat. Mi-ar putea aduce mai multi bani, pe fondul cresterii inerente a Bursei de Valori, dar mi-ar putea aduce si un randament negativ. Totul depinde de optiune”, spune analistul.

Economistul Cristian Dinulescu merge pe varianta unui fond mai ponderat in ceea ce priveste sursele de crestere investitionala. „As alege o oferta de echilibru. Un prospect de investitii in care ponderile sa fie cat de cat egale, investitii in piata de capital dublate de investitii in titluri de stat si alte instrumente ceva mai temperate din punct de vedere al riscului investitional”, a spus Dinulescu.

Analistul Ilie Serbanescu recomanda precautie. „Eu as alege, daca as fi pus in ipostaza de a alege, un risc mai mic, dar un castig mai sigur. La modul in care evolueaza economia mondiala, la cate falimente spectaculoase ale unor mari concerne internationale am vazut in ultimii ani, nimic nu mai pare sigur. Finantele au devenit un joc speculativ, destul de greu de anticipat. In aceste conditii, as alege raul cel mai mic”, a mai spus Serbanescu.

Pentru ce vor opta romanii, ramane de vazut. Un studiu realizat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, efectuat la sfarsitul lui 2005, releva faptul ca americanii, britanicii si finlandezii, pusi in fata aceleiasi probleme, au ales fondurile de pensii cu cel mai mare grad de expunere la risc, cu peste 40% din active investite in actiuni.

In Austria si Germania, ponderea actiunilor este de circa 35%, in timp ce francezii si italienii sunt printre cei mai reticenti in ceea ce priveste investitiile banilor de pensii in actiuni (5,3%, respectiv 9,9 %).

In Europa de Est, fondurile de pensii poloneze sunt cele mai indraznete, cu o expunere de circa 32% pe actiuni, in timp ce in Ungaria si Bulgaria, fondurile de pensii au avut plasate in actiuni doar 7,8% respectiv 6,4%, si 75% respectiv 69% din active plasate in instrumente cu venit fix.

Administratorii fondurilor din Cehia au fost cei mai reticenti la risc, investind peste 82 % din active in obligatiuni si titluri de stat, iar restul de circa 17 procente, in alte tipuri de investitii.

Romania ofera 3 mil. de clienti, firmele tintesc dublu

Cu sau fara criterii clare de departajare si in ciuda absentei unei campanii de promovare care sa constientizeze si sa determine clientela sa aleaga in cunostinta de cauza, optimismul este la ordinea zilei in randul jucatorilor din piata. Un optimist exagerat, cu profunde accente de marketing, spun analistii.

[quote=Ilie Serbanescu, analist]…procente aruncate la intamplare, gogorite menite a le face publicitate. Daca aduni estimarile lor (ale administratorilor – n.r.), rezulta randamente de 10-20%, cote de piata incredibile. E o dezinformare generalizata.[/quote]

Din cei 17 administratori de fonduri de pensii obligatorii autorizati de arbitrul pensiilor private, 10 tintesc cote de piata care, insumate, depasesc de aproape doua ori numarul clientilor estimati, de 3 milioane in acest an.

BCR Administrare Fond de Pensii SA, ING Fond de Pensii, Allianz-Tiriac Pensii Private Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat si BT Aegon spun ca vor ajunge, fiecare, la 30% din piata. Aviva Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Privat SA, AIG Fond de Pensii, Interamerican Pensii, Generali Fond de Pensii, OTP Fond de Pensii Administrat Privat si Omniasig Pensii Private estimeaza, la randul lor, procente intre 10 si 30% din piata.

„Sunt procente aruncate la intamplare, gogorite menite a le face publicitate. Daca aduni estimarile lor, rezulta randamente de 10-20%, cote de piata incredibile si rezultate spectaculoase pentru cei care adera. E o dezinformare generalizata”, declara analistul Ilie Serbanescu.

Ionut Dumitru, economistul sef de la Raiffeisen, spune ca, nici daca ar juca pe bursa, fondurile de investitii nu au de unde face asemenea performante. „Bursa e limitata. Avem putini emitenti”, a declarat Dumitru. „Sa arunci in piata acesti bani, nu va insemna decat o supralicitare a actiunilor, fapt ce ar putea arunca bursa in aer. Probabil, majoritatea fondurilor se vor scurge spre afara, in investitii in UE. De acolo vor veni si randamentele”, a adaugat economistul sef al Raiffeisen.

Analistul economic Radu Limpede spune insa ca piata de capital romaneasca este pregatita pentru a primi banii din pensiile private.

„Nu se pune vorba de o lipsa de oportunitati in piata. In curand vor fi listate actiunile Erste, vom avea Fondul Proprietatea, bursa va creste foarte mult. In plus, banii din fondurile private obligatorii vor veni treptat, in primul an numai 100 de milioane de euro”, a declarat Limpede.

Fondurile de pensii private obligatorii vor atrage, in urmatorii 3 ani, peste 1 miliard de euro, iar in 20 de ani, suma va depasi 15 miliarde de euro, a estimat, luni, ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian.