Astazi este Ziua Libertatii Fiscale: Pana acum am muncit pentru stat, de acum muncim pentru noi

Expertii de la Centrul Independent de Studii in Economie si Drept spun ca avem motive sa sarbatorim. Astazi este ziua in care, conform indicelui calculat de ei, am terminat de platit facturile statului si incepem sa muncim pentru noi. Au ajuns la aceasta concluzie calculand ”povara fiscala”, adica raportul procentual dintre totalitatea cheltuielilor publice si produsul intern brut.
[quote=Radu Nechita, conf. univ. in Economie] Acest indicator arata cat la suta din avutia creata intr-un an este cheltuita de Guvern – altfel spus, cat din productia societatii este consumata nu de cei care o realizeaza, ci de catre stat[/quote]
”In 2009, valoarea sa a fost de 40,4%, pe baza datelor Eurostat si conform metodologiei europene ESA 95. Echivalentul acestui procentaj inseamna 147 de zile dintr-un an”, explica Radu Nechita, pentru DailyBusiness.ro. Astfel, din 100 de lei pe care i-am produs, am ajuns sa pastram numai 59,6 lei, restul mergand la stat.
[img=710]Expertii au desenat o bancnota dedicata Zilei Libertatii Fiscale[/img]
Anul trecut, romanii au muncit pentru a plati cheltuielile statului timp de 137 de zile, astfel ca Ziua Libertatii Fiscale a fost pe 18 mai. Numarul zilelor muncite exclusiv pentru stat a crescut de la 129 de zile in 2006, la 137 de zile anul trecut, si 147 anul acesta.

Ziua libertatii fiscale este un indicator conceput in 1948 de catre omul de afaceri Dallas Hostetler din Florida. ”Dincolo de limitele sale, Ziua libertatii fiscale arata, intr-un mod usor de inteles pentru fiecare contribuabil, cat de mult costa statul si diversele ”servicii gratuite” pe care acesta le furnizeaza. Acest indicator reaminteste faptul ca ”resursele publice” trebuie mai intai produse inainte de a fi cheltuite sau redistribuite”, spune Radu Nichita.

Analistii: Povara fiscala atarna mai greu la noi

Daca ne comparam cu alte tari din Europa de Vest, nu stam chiar foarte rau. In Marea Britanie, Franta sau Suedia, procentul cheltuielilor bugetare este mai mare. ”Noi avem cheltuieli bugetare ceva mai mici fata de altii, insa exista totusi niste diferente intre Romania si alte tari, care acentueaza povara fiscala de la noi”, explica Nechita.

”De exemplu in tarile nordice, povara fiscala este foarte mare, taxele si impozitele sunt ridicate, insa aceasta situatie este compensata in mare masura de nivelul libertatilor economice. Statul functioneaza eficient, reglementarile sunt putine si bine puse la punct, astfel ca, spre deosebire de Romania, nu se simte atat de puternic. La noi, dincolo de impozite si taxe, romanii suporta birocratia. Doar daca privim raportul Doing Business al Bancii Mondiale, vedem ca anul trecut am retrogradat 10 pozitii in clasamentul mondial privind usurinta de a face afaceri, pana pe locul 55 din 183”, spune expertul.

Daca reusesc sa faca o afacere in Romania, investitorii trebuie sa se astepte sa efectueze 113 plati pe an pentru taxele pe care le are de achitat statului, iar acest lucru le va lua in medie 202 ore pe an. In Suedia, spre comparatie, se efectueaza doar doua plati pe an, iar la capitolul timp folosit in acest scop, in Luxemburg este nevoie de 59 de ore, insa stam mai bine decat Bulgaria, unde companiile au nevoie de numai putin de 616 ore.

Cum facem sa muncim mai mult pentru noi si mai putin pentru stat?

Daca acum am ajuns sa muncim 147 de zile pe an pentru a acoperi cheltuielile statului, expertii spun ca in viitor trebuie sa ne asteptam la mai rau. Si asta pentru ca statul, incapabil sa se reformeze, va apela in continuare la masura anti-criza pe care o stie cel mai bine – imprumutul.

Analistul economic Bogdan Glavan este sigur ca masurile de austeritate anuntate de guvern vor fi urmate de majorarea taxelor. ”Reducerea pensiilor, salariilor si cheltuielilor sociale este nesemnificativa in tabloul bugetar”, afirma acesta.

In conditiile scaderii veniturilor, statul se va imprumuta si mai mult, astfel ca povara fiscala va creste pe umerii romanilor. ”Atata timp cat nu ducem reforma dincolo de masuri de suprafata, atata timp cat, in loc sa desfiintam institutiile ineficiente ale statului, taiem din salarii si pensii, la ce ne putem astepta?”, spune expertul.

Glavan nu crede nici in teoria cu largirea bazei de impozitare. ”E ca la un sistem de tip Caritas. Cand e in pericol sa cada schema, incerci sa o intinzi, sa cauti cati mai multi clienti”, spune Glavan, pentru DailyBusiness.ro.
[quote=Bogdan Glavan, analist economic]Traim un Caritas general, ajuns la punctul critic[/quote]
Cum facem, atunci, sa muncim mai mult pentru noi si mai putin pentru stat? Radu Nechita spune ca n-avem nicio solutie atata timp cat autoritatile nu vor renunta la a copia la indigo modele economice occidentale.

”Nu sunt de acord cu rationamentul ca, daca alte tari cheltuie peste 40% din PIB, trebuie sa o facem si noi. Franta, de exemplu, a ajuns sa cheltuie la acest nivel dupa ce a tinut, ani la rand taxele, mediul fiscal in general, la un nivel permisiv care a stimulat initiativa privata, economia”, spune Nechita. Asta ar trebui sa faca si statul roman. Sa creeze premisele dezvoltarii mediului investitional si abia apoi sa culeaga roadele cresterii economice, sa inceapa sa cheltuie.
[quote=Radu Nechita, conf. univ. in Economie]Sa nu uitam un rationament simplu: Un om este bogat nu pentru ca are Mercedes. Are Mercedes pentru ca este bogat[/quote]
”In primul rand, statul trebuie sa isi reduca rolul din economie. S-a ajuns la reglementari aberante, la numarat shaormele vandute la colt. Statul vrea sa faca prea multe. In al doilea rand, statul are nevoie de o cura de slabire”, spune Nechita.

Atata timp cat statul sufoca economia cu zeci de taxe, cu birocratia, sa nu ne asteptam la o crestere economica sanatoasa, considera si analistul Cristian Dinulescu. ”Economia duduia, vorba lui Tariceanu, din cauza steroizilor financiar, a creditelor. Cand a venit criza, s-a vazut adevarata dimensiune a realitatii. Fara productie, economia romaneasca s-a dovedit a fi un balon de sapun”, a declarat analistul economic Cristian Dinulescu.