Autostrazi, pasaje, centuri ocolitoare? Nu sunt prioritati. Statul cauta parteneri privati pentru parcari si adunat gunoiul

Daca citesti planurile anti-criza ale Guvernului Boc, ai zice ca stie ce trebuie sa faca pentru a scoate Romania din criza. Ministrii ne tot vorbesc de cand a venit criza de stimularea mediului de afaceri, de sustinerea investitorilor, de faptul ca vom iesi din criza numai prin investitii si multa munca. Suna ca la carte, nu ? Daca vrei sa castigi mai mult, trebuie sa produci, iar ca sa produci, trebuie sa investesti.

De la teorie la fapte este insa cale lunga. Chiar daca statul pune mare miza pe investitii, fondurile alocate s-au taiat, iar una din masurile anti-criza a devenit imprumutul public.

Avand in vedere ca n-au bani de investitii, te-ai fi gandit ca autoritatile nu dorm noaptea din cauza gandurilor despre cum sa atraga investitorii. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, declara, de altfel, recent, ca Romania negociaza in prezent parteneriate public-private in valoare de circa 3 miliarde de euro. Dincolo de declaratii, realitatea este insa cu totul alta.

Dupa ce a ratat ”cel mai mare parteneriat public privat din istorie”, concesionarea autostrazii Comarnic Brasov, considerat de specialistii citati de DailyBusiness.ro drept o gafa de proportii, Guvernul deruleaza in prezent numai 15 proiecte de parteneriate public-private, alte 12 proiecte se afla in perioada de pregatire, iar 10 au fost anulate. Datele apar pe site-ul Ministerului de Finante.

Intre aceste parteneriate regasim in faza de implementare doar proiectele legate de ”managementul modern al gunoaielor” (Piatra Neamt, Hunedoara, Targu Mures), cele care ”externalizeaza” administrarea serviciilor de parcari (Targu Mures) sau sisteme de informatii si comunicatie integrat (in Mehedinti). Proiectele de infrastructura ce s-ar preta cu adevarat acestui tip de dezvoltare nu exista, sunt in faza foarte incipienta (de pregatire) sau au fost anulate din motive greu de inteles (aeroportul din Deva, cateva statii de tratare a apelor uzate)”.

E mult, e putin? Cristian Paun, directorul executiv al Societatii Romane de Economie, afirma ca avem de-a face cu un amalgam de proiecte in derulare, in intentie sau in faza de prospectare.

”In primul rand se remarca numarul extraordinar de mic al acestor parteneriate pentru o tara care are pretentia ca se numeste dezvoltata si ”europeana. In al doilea rand, este absolut hilar ce intelegem noi prin proiecte dezvoltate in parteneriat public – privat”, afirma profesorul universitar conferentiar la Academia de Studii Economice din Bucuresti.

In esenta, PPP-ul inseamna ca statul da posibilitatea unei firme de a realiza, pe banii privati, un obiectiv important, sa zicem o autostrada. Dezvoltatorul isi recupereaza banii prin taxarea accesului sau esalonat, de la statul respectiv.

In Marea Britanie, de exemplu, prin acest sistem se afla in derulare 900 de proiecte, in toate domeniile, de la infrastructura, servicii, pana la cultura si sport.

Incompetenta sau dezinteres?

Directorul executiv al Societatii Romane de Economie spune ca situatia PPP-urilor arata in mod clar ca avem de-a face cu incompententa dublata de interese politice. ”Acest guvern, ca mai toate cele de dinainte, nu da doi bani pe sectorul privat, continua sa ne abureasca cu ”proiecte ale statului care ne scot din criza” marsand falimentar pe ideea ca doar statul e cel care stie mult mai bine decat noi contribuabilii si beneficiarii ce ne dorim cu adevarat”, spune Paun.

”Acest mod de gandire falimentar prin care statul, o constructie amorfa capturata de grupuri de interese, este suprapus unor alternative private care ne indeparteaza tot mai mult de la ceea ce ne dorim cu adevarat. Noi vrem autostrazi si centuri ocolitoare si statul decide ca avem nevoie de radare de ultima generatie, treceri de pietoni ultra-vopsite in culori tipatoare, marcaje prin care suntem indemnati sa traversam pe la trecere, beculete si leduri in asfalt si alte lucruri mult mai usor de procurat si de implementat, dar la fel de scumpe ca o autostrada”, afirma profesorul universitar conferentiar la Academia de Studii Economice din Bucuresti.

Investitorii americani prezenti in Romania, reprezentati de AmCham (Camera de Comert Romano-Americana) cer de ani de zile o lege a parteneriatului public privat care sa stimuleze mediul de afaceri.
[quote=Comunicat de presa AmCham]Aplicarea PPP-urilor este defectuoasa, ineficienta, nestimulativa. Trebuie imbunatatita legislatia[/quote]
Printre cele mai mari obstacole din prezent, oamenii de afaceri americani mai noteaza cadrul restans de aplicare a sistemului de parteneriat public-privat si lipsa transparentei decizionale.

„Un exemplu relevant in acest sens ar putea fi domeniul infrastructurii privitoare la spitalele publice, unde legislatia actuala impiedica practic infiintarea si managementul spitalelor publice in cadrul unui proiect de tip PPP”, au spus reprezentantii AmCham.

David Badea Taylor, membru al grupului de investitori PPP Club, declara, recent, intr-o analiza DailyBusiness.ro, ca la mijloc se afla, in primul rand, interesele politice.

”Pana acum, autoritatile au fost prea putin interesate sa se implice in PPP-uri, din cauza timpului mare pe care il presupun. Ele se intind de regula mai mult decat mandatele autoritatilor, ceea ce inseamna ca beneficiile pot fi culese doar de cei din viitorul mandat”, a spus David Badea Taylor.

”De exemplu, Romania are nevoie sa-si dezvolte infrastructura sociala (spitale, scoli), cat si pe cea pentru transport. In plus, in Romania, ca si in alte tari emergente, ar putea fi dezvoltate locuinte sociale, destinate lucratorilor publici, dar si pensionarilor si categoriilor defavorizate. In Marea Britanie, circa 10% din totalul locuintelor sunt sociale, respectiv 2,2 milioane, raportat la un total de 22,6 milioane locuinte”, a declarat Taylor.

Branza buna in burduf de caine

Romania are potential, insa nu stie sa si-l valorifice, spun investitorii straini. Suntem precum zicala ” Branza buna in burduf de caine”. Frank Hajdinjak, seful diviziei din Romania a E.ON, declara, recent, pentru Reuters ca ”sunt putine tari in regiune care au aceleasi avantaje ca Romania”.

”Tara dispune de propriul petrol, gaz, carbune, potential enorm pentru energie regenerabila si este localizata strategic in regiune cu legaturi la alte piete. Exista, insa, un climat prietenos pentru investitori in Romania in acest moment? Din pacate nu”, a mai declarat Hajdinjak.

Potrivit unei analize realizate de Reuters, numai in domeniul energetic sunt multe companii straini care vor intre in Romania, insa marele obstacol este legat de liberalizarea pietelor.

Ce raspund autoritatile? Dincolo de declaratia ministrului Economiei, Adriean Videanu, privind negocierea unor parteneriate public-private in valoare de circa trei miliarde de euro, premierul Boc afirma faptul ca, la nivel guvernamental, s-a format un grup de experti care se ocupa de modificarea Legii concesiunilor pentru a face parteneriatele public-private mult mai atractive pentru mediul de business. ”Acest gen de colaborare poate fi „un rezervor extraordinar” de crestere economica, iar dovada cea mai buna o constituie exemplul tarilor europene”, afirma Emil Boc.

Colac peste pupaza: parlamentarii vor sa elimine licitatiile din procedurile PPP

Ce s-a facut pana acum? Legea este inca in laboratoarele Guvernului. Intre timp, insa, parlamentarii au preluat initiativa si au aprobat, luni seara, un proiect de lege privind parteneriatele public-privat, initiat de 20 de parlamentari din toate partidele politice.

Ciudat este faptul ca legea prevede eliminarea licitatiei ca modalitate de cistigare a contractelor de catre partenerii privati. Licitatia a fost inlocuita de un proces de selectie si negociere. In plus, legea prevede ca finantarea intr-un PPP va veni doar din partea investitorului privat, in timp ce autoritatea publica va contribui doar cu active (cladiri, terenuri etc).

Legea a fost contestata de specialisti care se tem ca va lasa loc de abuzuri. „Nu exista nici o licitatie, ci doar negociere. Ca atare, pe unii ii sufoca achizitiile publice, iar altii au parte doar de negocieri. E o lege foarte ciudata, de care nu avem nevoie. Vom vedea in viitorul apropiat unde va duce ea, sau mai precis la cine”, a declarat, pentru Hotnews, Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice (CRJ).

Pentru a fi pusa in practica, legea va trebui sa fie promulgata de presedintele Traian Basescu.

In Romania, din 2008 si pana in prezent, s-au finantat doar cateva proiecte public private, constand in concesionarea a 5 benzinarii. Tot atunci s-a derulat un program de training pentru pregatirea a 200 de specialisti. Restul proiectelor au ramas pe hartie. De la proiectul centurii Capitalei, la autostrada Comarnic Brasov.

Intre timp, insa, statele din regiune nu stau degeaba. Serbia cauta parteneri strategici pentru a investi 9 miliarde de euro in diferite proiecte energetice in urmatorii cinci ani, in timp ce Bosnia-Hertegovina a anuntat ca vrea sa atraga fonduri de 2,2 miliarde de dolari. Pana si in Albania, compania austriaca EVN si norvegienii de la Statkraft au batut palma cu guvernul pentru a construi trei hidrocentrale in valoare de 950 de miloane de euro.

La nivel mondial, printre cele mai cunoscute parteneriate public-private se afla Eurotunelul ce leaga Marea Britanie de Franta, pe sub Canalul Manecii, cunstructia fabricii de aluminiu Mozal, un proiect de 1,3 miliarde de dolari, dezvoltarea retelei de cablu optic marin dintre Japonia si Austrialia, constructia centralei Dabhol Project, sau Henderson Land Project, un proiect imobiliar in Hong Kong.