Avertisment dur de la BNR: România, la un pas de o corecție fiscală severă

România se află în pragul unei crize fiscale majore, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu. Potrivit acestuia, situația actuală nu este rezultatul exclusiv al unor crize recente, precum pandemia sau războiul din Ucraina, ci mai ales al unor politici economice greșite și a lipsei de acțiune în fața avertismentelor repetate privind dezechilibrele bugetare.

Te-ar mai putea interesa și: Curs valutar 18 iunie 2025. Anunț de ultimă oră de la BNR. Ce se întâmplă cu euro

Avertisment dur de la BNR: România, la un pas de o corecție fiscală severă

Cosmin Marinescu spune că fundamentele acestei crize au fost puse înainte de 2019, când România a fost introdusă în Procedura de deficit excesiv, ca urmare a depășirii pragului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar.

„Mulți economiști au atenționat, de-a lungul timpului, cu privire la implicațiile politicilor pro-ciclice asupra finanțelor publice. Eu am arătat, în diverse analize și mesaje publice, că politicile economice din ultimii ani evoluează pe contrasensul sustenabilității, și că măsurile simpliste de tip „wage-led growth”, care vizează pomparea de bani în consum cu prețul deficitelor, nu fac decât să accentueze dezechilibrele macroeconomice, fără să rezolve problemele structurale cu care ne confruntăm. Acest tip de politici au întreținut și perpetuat deficitele gemene – deficitul bugetar și deficitul de cont curent, care sunt actualmente problema critică a României. Poate este important să ne amintim că România a ajuns în Procedura de deficit excesiv urmare a depășirii criteriului de deficit bugetar în 2019, deci înainte de crizele multiple: pandemie, război, criză energetică și inflație”, a spus Cosmin Marinescu.

Politicile pro-ciclice din anii anteriori, axate pe stimularea consumului prin creșteri salariale nesustenabile, au generat dezechilibre macroeconomice și au întreținut deficitele gemene: cel bugetar și cel de cont curent. În lipsa unor corecții reale, România se confruntă în 2025 cu un deficit bugetar care depășește cu 65 de miliarde de lei ținta stabilită, iar creșterea economică este aproape stagnată, cu doar 0,3% față de anul anterior.

Viceguvernatorul identifică trei cauze majore care complică ajustarea fiscală necesară: construcția bugetară nerealistă, luarea cu întârziere a deciziilor fiscale și revizuirea negativă a prognozelor economice. El avertizează că, în lipsa unor măsuri clare, credibilitatea României în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare poate fi grav afectată.

„Poate este important să ne amintim că România a ajuns în Procedura de deficit excesiv urmare a depășirii criteriului de deficit bugetar în 2019, deci înainte de crizele multiple: pandemie, război, criză energetică și inflație”, precizează el.

„La acel moment, în calitate de consilier economic al Președintelui României, am prezentat public argumente tehnice și evaluări cifrice care indicau subestimarea semnificativă a deficitului în proiectul de buget al anului 2019”, avertizează Marinescu.

În ceea ce privește soluțiile, Marinescu propune o consolidare fiscală coerentă și sustenabilă, care să fie aplicată cu discernământ și echilibru. El recomandă creșterea unor impozite indirecte și pe proprietate, dar se opune majorării celor directe sau reducerii investițiilor și a cheltuielilor în sănătate și educație, avertizând că astfel de măsuri pot genera efecte recesioniste și disfuncționalități grave în furnizarea serviciilor publice.

„De aici rezultă că problema calității construcției bugetare este la fel de actuală ca și în 2019. Iată de ce trebuie stopat definitiv acest modus vivendi de construcție bugetară pe bază de proiecții nerealiste ale veniturilor și cheltuielilor publice, care alterează deficitul, generează ulterior corecții majore și subminează credibilitatea angajamentelor bugetare în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare. Asemenea abordări afectează inclusiv funcționarea politicii monetare, reducând eficiența acesteia în atingerea obiectivului de stabilitate a prețurilor.”

Un obiectiv prioritar este creșterea veniturilor fiscale ca procent din PIB, ceea ce ar putea reduce dependența de împrumuturi și ar duce la scăderea costurilor de finanțare ale statului. Marinescu oferă exemplul dobânzilor plătite de statul român: de la 30 de miliarde lei în 2023, acestea au ajuns la 36 de miliarde în 2024 și sunt estimate la peste 46 de miliarde în 2025. Un pachet fiscal credibil ar putea duce la scăderea acestor costuri, contribuind la sustenabilitatea datoriei publice.

„Trebuie să pornim de la înțelegerea unei idei simple, că nu există soluții-instant de însănătoșire a bugetului, și nici criterii științifice care să ofere unicitatea soluției optimale”, declară acesta.

„Excesele bugetare nu corespund doar unor situații punctuale, ci ilustrează un sistem administrativ rămas în urmă față de cerințele unei economii moderne și digitalizate.

Cu toate acestea, sunt multe zone administrative în care, dacă începi să tai contabil și nu te uiți la efectele pe termen mediu și lung, riști să amplifici probleme structurale, să afectezi servicii publice esențiale, să generezi disfuncționalități sau riscuri reputaționale”, punctează viceguvernatorul, pledând pentru reforme structurale și bune practici administrative în gestionarea cheltuielilor.

„În acest sens, sunt de părere că cele mai importante economii le putem face câștigând credibilitate prin măsuri clare și eficiente, ceea ce se va transfera în scăderea costurilor la care România se finanțează. De exemplu, față de cheltuielile cu dobânzile de aproape 30 de miliarde lei în 2023, în anul 2024 am cheltuit cu dobânzile peste 36 de miliarde lei, iar în 2025 se prefigurează deja dobânzi de peste 46 de miliarde lei. Estimez faptul că, urmare a adoptării unui pachet ferm de consolidare fiscală, dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, ceea ce va reprezenta un beneficiu real pentru sustenabilitatea datoriei publice”, afirmă Marinescu.