In cursul zilei de joi, conducerea combinatului se intalneste cu sindicatele pentru a discuta despre posibiliatea amanarii reluarii productiei.
Podina a precizat ca starea de criza survenita este cauzata atat de situatia gazelor, dar si de lipsa de comenzi de ingrasaminte, potrivit NewsIn.
„Referitor la modul cum ne influenteaza criza gazului metan, precizam ca daca activitatea de productie a societatii noastre nu ar fi fost oprita in prezent, atunci, datorita crizei actuale a gazului, statul ar fi luat decizia de a sista furnizarea gazului catre Azomures, avand drept consecinta incetarea activitatii de productie. O astfel de situatie a existat in urma cu 3 ani”, a spus Angela Podina.
Aceasta a adaugat ca pentru derularea activitatii de productie, la fel ca toti producatorii de ingrasaminte chimice, combinatul muresean a utilizat un amestec de gaz intern si de import, la care gazul de import reprezinta circa 35-42%, si a consumat aproximativ 2 milioane de metri cubi pe zi.
Toti angajatii Azomures, 2.000 de persoane, sunt in somaj tehnic de mai bine de o luna. Ei au primit 75% din salariu, prime de Craciun, dar si prime din profit, fiecare peste 1.000 euro.
Conducerea Azomures a decis oprirea temporara a productiei din cauza problemelor economice legate de criza financiara mondiala. Aceste dificultati se concretizeaza in planul valorificarii produselor, atat ca urmare a scaderii pretului acestora pe piata externa, cat si din cauza reducerii drastice a cererii de ingrasaminte chimice, in conditiile lipsei de comenzi de pe piata interna.
Vineri, Sindicatul „Altenativa 2002” din Azomures i-a convocat pe toti parlamentarii mureseni la o discutie pentru gasirea unor solutii in ceea ce priveste subventionarea ingrasamintelor chimice.
Sindicalistii considera ca singura solutie pentru reluarea activitatii la Azomures o reprezinta aplicarea urgenta a unui sistem de subventionare a producatorilor agricoli, axat strict pe achizitionarea de ingrasaminte chimice.
Acest sistem va duce la epuizarea stocurilor existente ale companiei (circa 170.000 tone – n.r.), ceea ce reprezinta circa 20% din necesarul de ingrasaminte chimice pentru terenurile aflate in circuitul agricol al Romaniei.