Finante-Banci

Baba oarba cu bugetul Romaniei, pe teren minat. Ce ne asteapta in 2015

19 Nov, 00:30 • karina.popescu
Bugetul Romaniei pentru anul viitor ramane o necunoscuta. Dupa multe zile de la expirarea termenului legal la care trebuia prezentat, premierul Victor Ponta spune ca "avem un buget de pregatit pentru 2015-2016". In perioada aceasta, companiile ar trebui sa isi faca propriile planuri si estimari financiare, insa nu prea au cum, fara o perspectiva asupra fiscalitatii anului viitor. La ce sa ne asteptam, totusi?
Baba oarba cu bugetul Romaniei, pe teren minat. Ce ne asteapta in 2015

Inainte de alegeri, Victor Ponta, fiind convins ca le va
castiga, spunea ca bugetul pentru 2015 este foarte probabil sa fie trimis in
Parlament de viitorul premier si viitorul Guvern, la sfarsitul lui noiembrie,
inceputul lui decembrie.  

[b]Vine FMI, apucati-va de buget![/b]
 

Ghinion! A pierdut alegerile si trebuie sa-si asume aceasta
responsabilitate, mai ales in contextul apropierii delegatiei Comisiei
Europene, Fondului Monetar International si Bancii Mondiale.
 

Aceasta vizita este si obiectul cu care isi motiveaza
ministrii din cabinet: „O sa va rog, pana la sosirea delegatiei Comisiei
Europene, Fondului Monetar International si Bancii Mondiale, sa pregatiti
bugetul pe 2015. Deci, fiecare ministru vorbeste cu Finantele si, dupa aceea,
pentru masuri speciale luam decizia politica in cadrul coalitiei si in cadrul
Guvernului”, le-a spus marti premierul.
 

[b]Scenariul lui Iohannis: Deficit de 3%[/b]
 

De altfel, lipsa proiectului de buget pentru anul viitor a
fost si una dintre armele cu care Klaus Iohannis l-a atacat pe Victor Ponta in campania
electorala. Ca si diversi analisti economici, Iohannis a avertizat asupra
faptului ca nu si-a batut nimeni capul cu bugetul pentru ca oricum iesea cu
gauri neacoperite, din cauza fondurilor imense rulate in campania electoral.
 

Iohannis a declarat inainte de alegeri ca anul viitor vom
avea cresteri de impozite si taxe, mentionand ca afirma acest lucru cu toata
responsabilitatea si ca, potrivit estimarilor ACL, pentru a se plati tot ce s-a
promis, se ajunge la un deficit de 3%, precizand ca „se ajunge la o zona
sanctionabila conform regulilor Uniunii Europene, pentru ca Romania s-a angajat
la un deficit de 1,4% din PIB”.
 

„Nu este nicio indoiala asupra acestor chestiuni. Am facut
deja de luni de zile simulari cu colegii care sunt specialisti in domeniu. Pentru
2015, exista un plus la cheltuiala de cel putin 15,4 miliarde lei, daca tinem
cont de tot ce trebuie platit, si reducerea CAS, si cei 2% la bugetul Apararii,
cresterile pensiilor”, a precizat Klaus Iohannis.
 
 

[b]Scenariul lui Ponta: Continua cresterea economica[/b]
 

In tabara lui Victor Ponta lucrurile continua sa arate roz.
 
 

Luni, premierul  a declarat ca „E util sau inutil, cum
doriti, sa va precizez ca s-a terminat campania electorala si binenteles nu
schimbam nici cota unica, nici nu marim taxe. Asta e, pana la urma astea sunt
armele fiecarui partid in alegeri, insa acum vreau ca toata lumea sa stea linistita
ca nu se maresc taxe si impozite si, dimpotriva, avem un buget de pregatit
pentru 2015-2016 care sa continue cresterea ecomomica si masurile sociale care
ne-au asigurat cresterea”.
 
 

[b]Parfumul de credibilitate al documentului exploziv[/b]
 

Cu foarte putin timp inainte de duminica alegerilor
prezidentiale, a aparut in presa un document cu antetul Ministerului Finantelor
Publice conform caruia guvernul planuieste, printre altele, introducerea unei
impozitari progresive abrupte, cu rate de 15, 25 si 35%. Documentul, neasumat
de nimeni din Guvern, dimpotriva, prezentat de tabara lui Ponta ca fiind o
intoxicare electorala, are „un serios parfum de credibilitate”, potrivit
analistului economic Bogdan Glavan.
 

De ce ar trebui sa consideram veridic acest document? In
primul rand, la inceputul saptamanii trecute, BCR a comunicat reducerea drastica
a previziunii de crestere economica pe 2015 „din cauza inaspririi regimului
de taxare”, aminteste Glavan.
 

In al doilea rand, gaura bugetara
de 10-15 miliarde lei, formata din reducerea deficitului, scaderea CAS, majorarea
ajutoarelor sociale, a indemnizatiilor si a pensiilor, pe care guvernul trebuie sa o acopere de undeva.
Cresterea impozitului pe venit este o soluție, nu singura si nicidecum o
soluție inevitabila, dar este o soluție, in opinia lui Bogdan Glavan, care
crede ca acest proiect este doar o cosmetizare a celui din 2004. Iata cum ar
arata aceasta cosmetizare:
 

– 15% in loc de 18%, pentru a proteja veniturile mici si
pentru a face reforma usor de vandut poporului. Parca si aud trompeta: „Oamenii
cu venituri mici vor avea chiar de castigat, bla, bla, bla”;
– 25% in loc de 23-28%, adica un nivel mediu intre cele doua;
– 35% in loc de 34-40, adica tot un nivel intermediar care, avand
in vedere numarul foarte redus al marilor salarii, urmareste sa aduca la buget
mai multi bani prin impovararea clasei de mijloc.

Facand niste
calcule simple (pe care le puteti vedea pe larg pe blogul sau), analistul
economic a ajuns la concluzia ca impozitarea progresiva de care se zvoneste are
meritul contabil ca acopera exact golul bugetar produs de scaderea CAS, inainte
de alegeri. „Coincidenta, ce ghinion!”, puncteaza Glavan.

[b]”Fiscalitatea din 2015 e simpla: Cresc taxele”[/b]

Discutia despre fiscalitatea din 2015 este destul de „simpla”, in opinia analistului economic Lucian Isar. Potrivit acestuia, in 2 din 3 scenarii pentru 2015, cresc taxele.

„Doi insideri, d. Tariceanu si d. Petrescu au confirmat aceasta ipoteza. Bugetul pe 2015 este inca in faza de „draft” din acelasi motiv. Comisia Europeana, subtil, spune acelasi lucru”, scrie Isar pe blogul sau.

El estimeaza ca daca ramane aceeasi guvernare, se taxele cresc si cele 2 scenarii de crestere ar fi urmatoarele:

1)Impozit progresiv cu transele 40%, 16% si 12%: 40% la cei cu peste 4. 500 lei pe luna (stat si privat deopotriva),12% la cei cu salariul minim pe economie, 16% la restul;
2) Cota unica si TVA-ul unite la 21%.

Cel de al treilea scenariu, in care taxele se diminueaza (de exemplu TVA se reduce la 19%), se realizeaza doar in cazul in care se schimba guvernarea, considera Isar.

„Cresterea taxelor nu ar trebui sa fie o surpriza. Au crescut si introdus peste 30 de taxe in ultimii 2 ani iar schimbari majore de fiscalitate au fost incercate si blocate cu greu”, mentioneaza analistul.