Bancherii tin cu dintii de dobanzile la credite, dar le-ar putea creste in cateva luni

Majorarea dobanzii cheie (bonificatia oferita de BNR depozitelor pe care bancile comerciale le fac la banca centrala) este de asteptat sa conduca in timp de cateva luni la aprecierea leului. Reactia bancilor ar putea fi aceea de majorare a bonificatiilor la depozite si mai apoi, pentru compensarea costurilor crescute, de marire a dobanzilor la credite la lei, considera analistii financiari.

„Decizia majorarii dobanzii de politica monetara se propaga la nivelul pietei bancare mai intai prin cresterea dobanzilor la depozitele in lei, intr-un rastimp de circa 3-6 luni. Pentru cresterea dobanzilor la creditele in lei vom mai avea de asteptat”, a spus Ciprian Dascalu, Trader Millennium Bank Romania.

La randul sau, Melania Hancila, analist al Bancii Comerciale Romane, considera ca efectele majorarii dobanzii de politica monetara nu se propaga imediat asupra dobanzilor la creditele in lei, ci mai probabil in termen de cateva luni, bancile incercand sa intarzie majorarea dobanzilor.

[quote= Melania Hancila, analist BCR]Unele banci ar putea decide sa amane majorarea dobanzilor la creditele in lei, cu pretul diminuarii marjelor de profit, preferand sa castige cota de piata[/quote]
Rozalia Pal, economist sef al UniCredit Tiriac Bank, sustine la randul sau ca este greu de precizat cand se va resimti efectul deciziei BNR. „In cazul fiecarei banci, decizia in privint costului creditelor va fi luata in functie de strategia fiecarei banci in parte”, sustine economistul sef al Unicredit.

Scumpirea creditului in lei ar putea induce in piata un efect de reorientare catre imprumuturile in valuta, spre care s-au indreptat si in trecut preferintele romanilor, din cauza diferentialului de dobanda dintre creditele in lei si cele in valuta.

Pal sustine insa ca romanii trebuie sa aiba in vedere si o crestere a costului finantarilor in valuta, fiind de asteptat ca sursele externe de creditare ale bancilor sa devina mai scumpe, ca urmare a cresterii riscului de tara.

Pe de alta parte, atrage atentia Pal, „Conteaza foarte mult la ce surse de finantare apeleaza bancile. Cele care se imprumuta de pe piata interna este de asteptat sa practice dobanzi mai mari la credite, cei care se finanteaza de la extern, in special de la bancile mama, ar putea practica niveluri de costuri mai scazute”.

Melania Hanila mizeaza la randul sau pe cresterea dobanzilor la ambele tipuri de credite. „Ne asteptam ca diferentialul de dobanda dintre creditele in lei si cele in valuta sa se mentina in 2008, deoarece este posibil sa creasca costul la ambele tipuri de finantare”, considera Melania Hancila.

Aceasta sustine ca atunci cand opteaza pentru credit clientii sa aiba in vedere riscul valutar, dar sa fie atenti si la perioada de acordare. „Astfel, pentru imprumuturile pe termen lung, in special la cele ipotecare/imobiliare, clientii ar putea lua in considerare si faptul ca Romania va trece la moneda unica europeana undeva in jurul anului 2014, conform estimarilor BNR”.

„Odata cu adoptarea monedei unice dispare riscul valutar deci s-ar putea imprumuta in valuta. In ceea ce priveste creditele pe termen mediu, clientii ar fi bine sa aiba in vedere si riscul valutar, putandu-se orinta spre creditele in moneda nationala”, a mai spus Hancila.

Riscul de curs va ameninta si in acest an costul creditelor in valuta. „Daca in 2007 am avut un curs mediu de 3,33 lei/euro, pentru 2008 am preconizat o valoare medie de 3,55”, a spus Pal.

Fata de cursul de deschidere din acest an, de 3,61, valoarea medie a leului in raport cu euro estimata de UniCredit este apropiata, asa incat, in conditiile in care nu vom avea de-a face cu fluctuatii valutare foarte mari, diferentele platite de romani la rate nu ar fi semnificative.

Credite ca in zona euro, de-abia in 2014

„Costul creditelor se va reduce pe masura ce economia Romaniei se va apropia de criteriile prevazute in tratatul de la Maastricht. Dupa ce inflatia anualizata se va stabiliza in jurul valorii de 3% si dinamica de expansiune a creditului neguvernamental va incetini spre ritmuri mai sustenabile, BNR se va simti mai confortabila si va relaxa politica monetara, inclusiv prin reducerea ratei rezervelor minime obligatorii”, a spus Melania Hancila.

Nivelul rezervelor minime obligatorii care, spun bancile comerciale, induc costuri suplimentare bancilor, costuri ce sunt transferate in cele din urma clientului, nu este de asteptat sa scada insa in acest an.

„Conditiile macroeconomice sunt mult mai rele decat cele de la inceputul lui 2007, BNR se afla mult in afara tintei de inflatie, iar daca ar reduce rezervele ar da un semnal de relaxare in piata, ceea ce nu ar fi de dorit”, a spus la randul sau Ciprian Dascalu.

„Recuperarea decalajului dintre costurile la creditele in valuta practicate in Romania comparativ cu tarile din zona euro (unde exista dobanzi la imprumuturi cu 1-2 puncte procentuale peste rata inflatiei, de 3,1% in 2007) se va realiza doar in preajma adoptarii monedei unice europene”, anticipeaza Hancila.

Acest decalaj ar putea sa se diminueze pe masura ce reglementarile referitoare la rezerva minima obligatorie ale Bancii Nationale se vor apropia de standardele stabilite de catre Banca Centrala Europeana.