BERD cere suplimentarea capitalului cu 50%, la 30 miliarde de euro

BERD este controlata de 60 de guverne, Uniunea Europeana si Banca Europeana pentru Investitii.

Institutia cere majorarea resurselor financiare cu 10 miliarde de euro pentru a suplimenta finantarea catre statele din Europa de Est, astfel incat sa compenseze reducerea fluxurilor de capital privat catre fostele state comuniste.

Cererea bancii survine inainte de reuniunea anuala a Fondului Monetar International si evidentiaza temerile ca dificultatile din regiune nu trebuie uitate, in timp ce liderii marilor economii se lupta cu efectele crizei.

„Chiar daca economiile din regiune au inceput sa se stabilizeze, procesul nu a fost uniform si ar fi prematur sa spunem ca o recuperare generala a inceput. Criza va avea repercursiuni pe termen lung”, a avertizat presedintele BERD, Thomas Mirow, intr-o scrisoare catre actionari.

Institutia financiara va trebui sa-si limiteze finantarile din 2009-2010 la 8 miliarde de euro, in conditiile unui capital actual de 20 miliarde de euro si sa reduca imprumuturile la 6 miliarde de euro ulterior, a adaugat Mirrow.

Presedintele bancii „recomanda cu fermitate” majorarea capitalului cu 10 miliarde de euro pentru a permite bancii sa acorde finantari de 9-10 miliarde de euro anual, sau 20 miliarde de euro suplimentar in 2010-2015. Mobilizand si capital de la investitorii privati, fondurile suplimentare pentru perioada respectiva ar putea ajunge la 60 miliarde de euro, a spus oficialul.

Europa de Est se confrunta cu provocari serioase pe termen lung, ca urmare a tranzitiei de la un model de dezvoltare bazat pe intrarile de capital strain la unul in care propriile resurse detin o importanta mai mare, se arata in scrisoarea BERD.

Propunerile presedintelui BERD evidentiaza transformarea institutiei ca urmare a recesiunii. Inainte de criza, Statele Unite, cel mai mare actionar, intentiona sa reduca activitatea bancii, intrucat rolul acesteia in sustinerea statelor foste comuniste urma sa se incheie odata cu instaurarea economiei de piata. In urma crizei si a alegerii presedintelui Barack Obama in SUA, administratia americana si-a format o abordare mai pozitiva fata de institutiile financiare internationale, inclusiv BERD.

Seful institutiei a precizat, insa, ca in situatia unei imbunatatiri „mai rapide si mai accentuate decat asteptarile”, capitalul suplimentar ar putea fi returnat statelor membre in urma unei revizuiri a activitatii in 2015.

O decizie finala ar urma sa fie luata la summitul BERD din mai 2010, organizat la Zagreb, Croatia.

Romania a intrat in actionariatul BERD in mai 1990 si participa la fondurile institutiei cu un capital subscris de 96 milioane de euro.