Finante-Banci

Biserica Ortodoxa – proprietar imobiliar, generator de profituri si institutie de caritate

05 May, 10:45 • valentin.gros
Biserica Ortodoxa Romana, una dintre cele mai complexe institutii ale tarii, detine intinse proprietati imobiliare, realizeaza venituri substantiale, dar si deruleaza numeroase opere de caritate. Controversata, imposibil de ignorat, reuseste sa se mentina de zeci de ani in topul notorietatii si increderii.
Biserica Ortodoxa - proprietar imobiliar, generator de profituri si institutie de caritate

Astazi este Pastele, marea sarbatoare a crestinilor ortodocsi. La fel ca si in ceilalti ani, credinciosii au venit la biserici in numar mare si probabil tot ca in ceilalti ani, o avalansa de critici si ironii se vor napusti asupra „habotnicilor”.

De ce atata adversitate fata de cultul
ortodox? Ca peste tot in lume, organizatiile si entitatile cu multa
popularitate atrag si reactii contrare. Vedetele din sport, muzica
sau cinema cu numerosi „fani” au si ceea ce in limbaj de
marketing al entertainment-ului numim „hateri”.

Un fenomen similar apare si in domeniul
religios. Nu vedem prin ziare, site-uri, televiziuni valuri de
comentarii acide la adresa cultelor mai putin numeroase din Romania. Ortodoxia dispune, in schimb, de un voluminos „public-tinta”.

Capital de incredere

Majoritatea romanilor are incredere in
biserica si peste 48% declara ca participa cel putin o data pe luna
la serviciul religios, in timp ce peste 86% sunt de acord cu predarea
religiei in scoli, mare parte dintre ei apreciind ca in cadrul
acestor ore ar trebui sa se studieze religia ortodoxa, reiese
dintr-un sondaj realizat de Inscop Research, potrivit Agerpres.

Studiul, dat publicitatii in
aprilie, releva ca 69,1% din respondenti au multa sau foarte multa
incredere in Biserica, in timp ce 30,9% au putina sau foarte putina
incredere in aceasta institutie.

Ce i se reproseaza Bisericii Ortodoxe? In primul rand, ca e foarte bogata, in raport cu vremurile de criza prin care trecem. Printre altele, detine o impresionanta avere imobiliara si manipuleaza mari sume de bani.

Terenuri in proprietate inca de pe vremea lui Cuza

„Cultul ortodox detine la nivel
national 35.000 de hectare de padure si 40.000 de hectare de teren
arabil. Valoarea terenului arabil si a padurilor aflate in
proprietatea Bisercii Ortodoxe este estimata la 420 milioane euro,
potrivit unei investigatii realizate in 2011 de Televiziunea
Nationala”, nota recent Adevarul.

„Patriarhia Romana a declarat in anul 2009 venituri de 14 milioane de euro la administratia financiara. Cu fiecare an ce trece, Patriarhia Romana se poate lauda cu profituri din ce in ce mai mari. Astfel, profitul inregistrat in anul 2010 a fost de 1,7 milioane euro, urmand ca in anul 2011 sa ajunga la 6,6 milioane euro”, mai relata cotidianul citat.

Dar problema hectarelor
bisericesti nu e deloc noua. A fost pusa pe tapet de pe vremea lui
Alexandru Ioan Cuza si Mihail Kogalniceanu.

„Inca din vechime a existat
obiceiul ca domnitorii si boierii instariti sa faca donatii de seama
bisericilor si manastirilor ctitorite. In randul acestor donatii, pe
langa obiecte de cult si bunuri mobile, se aflau aproape intotdeuna
si bunuri imobile, precum: sate, mosii, lacuri, rauri, paduri etc.
Astfel, in timp, unele manastiri si biserici de mir au ajuns sa
posede averi insemnate”, aminteste site-ul CrestinOrtodox.ro.

La 1863 are loc secularizarea averilor
manastiresti, una din primele masuri de reforma ale  noului
stat, infiintat 4 ani mai devreme, prin unirea Moldovei cu Tara
Romaneasca.

„Mai inainte de reforma
administrativa privind averile manastiresti, aproximativ un sfert din
suprafata arabila a tarii, precum si multa padure, apartinea
manastirilor si bisericilor inchinate
. Veniturile
obtinute de pe urma acestor proprietati, ajungand la niste sume
enorme, fie treceau granitele tarii, fie erau cheltuite in tara, insa
in folosul propriu al strainilor”, mai noteaza site-ul citat.
Strainii erau, in principal, fratii intru ortodoxie greci, Muntele
Athos fiind, atunci ca si acum, un puternic centru religios.

Milioane de euro in actiuni filantropice

Biserica are multi bani, dar si cheltuieste foarte mult in scopuri sociale, spun reprezentantii cultului.

„Biserica Ortodoxa Romana a
cheltuit anul trecut 69.474.776 lei (15,6 milioane de euro) pentru
activitati social-filantropice prin care peste 200.000 de persoane au
primit hrana si ingrijiri medicale sau instruire,  majoritatea
fiind copii din familii nevoiase sau abandonati si varstnici”,
relateaza Gandul, citand datele Patriarhiei.

Datele au fost prezentate in luna
februarie, in sedinta anuala de lucru a Adunarii Nationale
Bisericesti – organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe
Romane pentru problemele administrative, sociale, culturale,
economice si patrimoniale.

De asemenea, reprezentantii cultului
ortodox s-au implicat in mai multe proiecte de servicii sociale, dezvoltare organizationala, formare profesionala, integrare pe piata muncii a victimelor
traficului de persoane, dupa cum informeaza site-ul Federatia-Filantropia.ro, patronat de Patriarhie.
[quote=Sever Voinescu, om politic]Vreau ca impozitele mele sa mearga si spre Biserica mea[/quote]
Catedrala Mantuirii Neamului este un
alt prilej de critici. Mii de oameni au semnat petitii impotriva
acestei cladiri, indignati ca „pe vremea cand taiau salariile
bugetarilor si se bateau cu pumnul in piept ca fac economii,
guvernantii alocau milioane de euro pentru ridicarea Catedralei
Neamului”, dupa cum am aratat anterior intr-o analiza
DailyBusiness.ro
.

Si tot noi relatam curentul de opinie potrivit caruia „Papa Francisc militeaza pentru o
biserica pentru saraci, Biserica Ortodoxa din Cipru este dispusa sa
isi doneze averea pentru a scoate tara din criza, iar Patriarhia
Romana cere bani
de la toata lumea pentru finalizarea Catedralei
Neamului”.

Dar exista si voci, si nu numai din randul clerului, care apara edificiul. „Periodic, se starneste furtuna. De data asta, a fost cam asa: o asociatie de ‘umanisti’ nervosi a provocat Biserica Ortodoxa Romana, care a raspuns printr-un comunicat. Acolo, se zice ceva despre banii care vin de la stat spre Biserica, cam 0,4% din PIB. Se face calculul, se ajunge la o suma imensa: 540 de milioane de euro. Indignate, voci din societatea civila protesteaza”, scrie politicianul Sever Voinescu intr-un editorial publicat in Evenimentul Zilei

„Dupa un timp, cineva se uita mai bine. Stai asa, cei 0,4% nu sunt din PIB, ci din buget si cei 540 de milioane sunt, de fapt, 69 de milioane”, mai spune acesta.

In plus, tari europene dezvoltate au
lacasuri de cult somptuoase, construite in vremuri cand tehnologia si
standardul de viata erau mult sub nivelul de azi. Notre Dame de
Paris
, Basilica San Pietro de la Vatican, marile catedrale din Viena
sau Praga atrag anual milioane de vizitatori, avand atat valoare
arhitectonica si religioasa, cat si turistica.

Cum este organizata Biserica

Biserica Ortodoxa
Romana este Biserica de origine apostolica, intemeiata prin lucrarea misionara
a Sfantului Apostol Andrei, care a predicat cuvantul Evangheliei si in fosta
provincie romana Scythia Minor, teritoriul dintre Dunare si vestul Marii Negre,
Dobrogea de astazi (Sud-Estul Romaniei), se arata pe site-ul Patriarhia.ro.
 

La 25 aprilie
1885, Biserica Ortodoxa Romana a devenit autocefala (de sine statatoare), iar
la 25 februarie 1925 a fost ridicata la rangul de Patriarhie, fiind in
comuniune dogmatica, liturgica si canonica cu celelalte Biserici Ortodoxe
Surori. Pe 1 noiembrie 1925 a avut loc inscaunarea lui Miron Cristea ca prim patriarh al Romaniei (1925-1939).

Cea mai inalta
autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane in toate domeniile ei de activitate este
Sfantul Sinod, format din Patriarh, ca presedinte, si din toti mitropolitii,
arhiepiscopii, episcopii eparhioti, episcopii vicari-patriarhali,
episcopii-vicari si arhiereii-vicari in functiune.
        

Organismul central
deliberativ al Bisericii Ortodoxe Romane, pentru toate problemele
administrative, sociale, culturale, economice si patrimoniale este Adunarea Nationala
Bisericeasca, formata din cate trei reprezentanti ai fiecarei eparhii (un
cleric si doi laici), desemnati de adunarile eparhiale respective pe termen de
patru ani. Membrii Sfantului Sinod participa cu vot deliberativ la lucrarile
Adunarii Nationale Bisericesti.
        

Organismul central
executiv al Sfantului Sinod si al Adunarii Nationale Bisericesti este Consiliul
National Bisericesc, alcatuit din doisprezece membri ai Adunarii Nationale
Bisericesti (cate un cleric si cate un laic reprezentand fiecare mitropolie din
tara, desemnati pe o perioada de patru ani). Membrii Sfantului Sinod pot
participa cu vot deliberativ la sedintele Consiliului National Bisericesc.
        

Intaistatatorul
Bisericii Ortodoxe Romane este Preafericitul Patriarh Daniel, ales la data de
12 septembrie 2007 si intronizat ca cel de-al VI-lea Patriarh al Romaniei la
data de 30 septembrie 2007.