BNR va putea respinge intrarea in faliment a unei banci daca apreciaza ca nu este in insolventa

Modificarile legislative sunt prevazute si in memorandum-ul tehnic la acordul stand-by cu Fondul Monetar International (FMI), potrivit Mediafax.

In cazul in care BNR va aprecia ca o institutie de credit nu se afla in stare de insolventa, poate decide instituirea administrarii speciale, in masura in care sunt indeplinite conditiile legale pentru instituirea acestei proceduri. Hotararea BNR de aprobare sau respingere a solicitarii va trebui motivata.

Proiectul prevede termene scurte, de 10 zile, pentru solicitarea de catre institutia de credit debitoare a aprobarii prealabile din partea Bancii Nationale a Romaniei, pentru solutionarea cererii de catre BNR si pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii falimentului la tribunal.

Totodata, BNR poate transmite judecatorului-sindic si lichidatorului, pe tot parcursul procedurii falimentului, punctul sau de vedere sau informatiile pe care le considera relevante, ori de cate ori considera necesar.

Potrivit proiectului de act normativ, va fi modificata si ordinea de prioritate la plata creantelor in caz de insolventa.

„Conditionalitatile (din memorandumul cu FMI – n.r) se refera la necesitatea ca initierea procedurii falimentului institutiilor de credit sa fie supusa aprobarii prealabile de catre Banca Nationala a Romaniei, precum si la plasarea creantelor deponentilor garantati si ale Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar pe un rang de preferinta superior in ordinea de prioritate la plata creantelor in caz de insolventa”, se mentioneaza in nota de fundamentare.

Astfel, pe pozitia a doua la plata creantelor vor plasate creantele rezultate din depozitele garantate, inclusiv cele ale Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar rezultate din plata compensatiilor catre deponentii garantati, precum si creantele izvorate din raporturi de munca pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii.

Pe prima pozitie vor ramane taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea institutiei de credit debitoare, precum si plata remuneratiei persoanelor angajate, inclusiv a lichidatorului.

„Avand in vedere angajamentul Guvernului de a continua reformele economice si financiare in vederea mentinerii stabilitatii economice in contextul crizei financiare globale actuale si de a asigura imbunatatirea corespunzatoare a cadrului legislativ relevant, indeplinirea angajamentelor asumate de partea romana in termenele stabilite in cadrul negocierilor implica adoptarea cu celeritate a modificarilor legislative propuse”, se mai arata in nota de fundamentare.

Conform termenilor agreati in cadrul acordului dintre Romania si FMI, modificarile legislative au ca obiectiv imbunatatirea cadrului legislativ in materia falimentului institutiilor de credit si trebuiau adoptate pana la 31 martie 2010, se arata in nota de fundamentare care insoteste proiectul.