Bucuresti, al 3-lea oras european in topul preferintelor de extindere a afacerilor

Capitala Romaniei este depasita in aceasta privinta de Moscova si Praga, dar se situeaza la egalitate cu Varsovia, devansand Budapesta, aflata pe locul imediat urmator, potrivit celui de-al 19-lea raport European Cities Monitor (ECM) al consultantului global in real estate, Cushman & Wakefield.

„Bucurestiul este un oras extrem de dinamic, din toate punctele de vedere. Se fac eforturi atat din partea companiilor care doresc demararea proiectelor (developeri, in cazul sectorului de real estate) in aceleasi conditii de calitate ca si in celelalte orase din Europa, in special ca in cele vestice”, a declarat Razvan Gheorghe, directorul general al Cushman & Wakefield Activ Consulting.

„Astfel, asistam la imbunatatiri importante de la an la an, iar un aspect deosebit de important pentru companii, asa cum arata raportul ECM, sunt telecomunicatiile”, a mai spus Gheorghe.

Managerii celor 500 de companii considera ca Bucurestiul face mai multe eforturi pentru a-si imbunatati conditiile pe care le ofera derularii afacerilor decat Moscova, dar mai putine decat Praga, Budapesta sau Varsovia. Companiile considera insa ca orasele spaniole fac cele mai multe eforturi: Barcelona se claseaza pe primul loc din acest punct de vedere, urmata de Madrid.

Tot in privinta imbunatatirilor, managerii companiilor considera ca Bucurestiul si-a imbunatatit transportul intern fata de anul trecut, urcand in acest clasament de pe locul 30 pe locul 26.

Astfel, stam mai bine in aceasta privinta decat vecinii din Budapesta (locul 31) sau decat polonezii din Varsovia (locul 30) si la egalitate cu praghezii.

In privinta legaturilor de transport externe, Bucurestiul se situeaza insa pe ultimul loc dintre cele 34 de orase considerate importante pe afacerile in Europa, in timp ce Budapesta a avut un salt similar cu cel pe care l-a avut Bucurestiul in privinta transportului intern: de pe locul 33 pe 26.

In schimb, accesul Bucurestiului catre piete a urcat 8 locuri fata de anul trecut, pana pe pozitia 24, capitala Romaniei fiind pe picior de egalitate cu Stockolm si Istanbul si devansand in acelasi timp orase precum Roma, Viena sau Atena. Totusi, celelalte orase central si est europene se claseaza mai sus: Budapesta pe locul 22, Praga pe 21 si Varsovia pe 15, in timp ce pe primul loc este Londra.

Bucurestiul sta foarte bine si in privinta costurilor pe care companiile le au cu forta de munca, situandu-se la acest capitol pe locul al doilea in Europa, fiind devansat doar de Varsovia anul acesta.

Exista si un aspect mai putin favorabil: companiile multinationale nu apreciaza foarte mult gradul de calificare al angajatilor bucuresteni. La acest criteriu, Bucurestiul ocupa locul 32, in timp ce Budapesta se situeaza pe 21, Praga pe 24 si Varsovia pe 25.

Daca anul trecut, chiriile spatiilor de birouri erau considerate accesibile si plasau Bucurestiul chiar pe a doua pozitie intre orasele europene in aceasta privinta, anul acesta Bucurestiul a pierdut 11 locuri, situandu-se la jumatatea clasamentului, pe locul 13.

Telecomunicatiile sunt un alt aspect imbunatatit de Bucuresti, care a urcat de pe 32 pe 29 si a devansat Budapesta, Varsovia si Praga (situate la egalitate pe locul 31).

In privinta eforturilor financiare pe care le fac autoritatile pentru a incuraja afacerile (cum ar fi reducerile de taxe si alte stimulente finaciare), Bucurestiul este la mijlocul clasamentului, pe locul 11, pozitia sa fiind relativ constanta fata de anul trecut: locul 11 – 2008, locul 10 – 2007.

Aceasta perceptie este similara cu perceptia asupra autoritatilor din Praga (locul 9), in timp ce Budapesta si Varsovia sunt vazute ca facand mai multe eforturi (locul 4, respectiv 2). Orasele care neglijeaza cel mai mult aceste aspecte sunt Roma si Milan – locurile 34, respectiv 33.

Raportul Cushman & Wakefield se realizeaza pe baza de interviuri cu senior manageri si directori din bordul de conducere, responsabili de locarea si relocarea a 500 dintre cele mai mari companii din Europa.

Pe langa clasificarea generala, cele 34 de orase sunt clasificate in functie de criterii precum transporturi, telecomunicatii, accesul in piete, disponibilitatea si costul fortei de munca, costul spatiilor de birouri si calitatea vietii.