Ce este lobby-ul: Mita legalizata sau realitate fireasca in democratie?

12 Dec, 00:07 • valentin.gros
Este lobby-ul o forma de a legaliza mita, sau o procedura fireasca, naturala intr-o democratie participativa? Aceasta intrebare intervine acut zilele astea, cand un proiect de act normativ dedicat acestui domeniu se afla pe masa Parlamentului. Cum ar putea sa imbunatateasca (ori sa inrautateasca) mediul de business viitoarea reglementare?
Ce este lobby-ul: Mita legalizata sau realitate fireasca in democratie?

Am abordat problemele existente in piata de lobby din Romania (estimata la ordinul milioanelor de euro) intr-un interviu cu Laura Florea, presedintele Asociatiei Registrul Roman
de Lobby.

[b]DailyBusiness.ro:[/b] Ce actiuni
presupune operatiunea de lobby, conform cu legislatia din tarile
dezvoltate?
[b]Laura Florea:[/b] Lobby-ul semnifica in esenta
comunicare cu institutiile statului, prin care oricine interesat isi
exprima punctul de vedere asupra politicilor publice si a legilor.
Cetatenii, societatile comerciale, ONG-urile au dreptul de a comunica
cu aceste institutii, drept conferit de constitutie – dreptul la
petitie, prin legea dialogului social si prin legea transparentei
decizionale. Institutia aceasta a consultarii este proprie
democratiilor participative si ea exista in Romania, la fel cum
exista si la Bruxelles si in toate tarile democratice.

[b]DB:[/b] Cine face lobby, cum decurg
jocurile pe acest teren?
[b]LF:[/b] In fiecare zi de lucru, in
Parlament, la Guvern, in institutiile administratiei locale au loc
zeci si sute de consultari ale institutiilor cu parti interesate: de
la ong-uri din toate domeniile, la think-tank-uri, firme, asociatii
de afaceri, sindicate, patronate sau chiar organizatii ale cultelor
care fac demersuri in a influenta politicile publice si legile tarii.
Unii dintre acestia au consultanti care ii sprijina cu know-how pe
subiectele abordate sau pe procedura – avocati, consultanti
fiscali, consultanti in comunicare. Toti acestia desfasoara
activitati de lobby, chiar daca uneori veti auzi terminologia de
advocacy, alteori de dialog social, altadata de consiliere juridica.
Dar mecanismele sunt aceleasi: se construieste argumentatia pentru
propuneri, care apoi se sustin in fata autoritatilor relevante.

[b]DB:[/b]Aceasta activitate implica si
cheltuirea unor sume, mai precis lobby-istul da bani pentru a-si
impune initiativele? Ce este permis si ce nu in acest sens, unde pot
ajunge acesti bani?
[b]LF:[/b] Plata unor sume de bani pentru
impunerea initiativelor constituie infractiunea de trafic de
influenta si dare si luare de mita
si in mod evident nu este permisa
in nicio forma. De altfel o astfel de actiune nu are nici un fel de
legatura cu lobby-ul, care, asa cum spuneam, inseamna comunicarea
argumentelor, propunerilor si punctelor de vedere catre autoritati si
institutii publice. Cine trece de linia comunicarii nu mai face
lobby.
[quote=]Niciun proiect de lege a lobby-ului nu a prevazut vreodata posibilitatea recompensarii politicienilor sau functionarilor pentru promovarea initiativelor. Acest lucru este infractiune[/quote]
[b]DB:[/b] Cum comentati afirmatiile de
tipul „lobby este mita legalizata”?
[b]LF:[/b] Exprimari
de tipul acesta vor aparea mereu – pentru ca fac titluri de presa
bune. Dar sunt lipsite de logica. Niciun proiect de lege a lobby-ului
nu a prevazut vreodata posibilitatea recompensarii politicienilor sau
functionarilor pentru promovarea initiativelor. Acest lucru este
infractiune. Daca ar fi asa, atunci la Bruxelles, unde sunt 20.000 de
lobby-isti, ar trebui sa fie coada de oameni cu sacose de bani la
intrarea in Parlament
.

[b]DB:[/b] Cum apreciati proiectul de
lege pe aceasta tema aflat in lucru la Parlament? Promoveaza
transparenta, este in concordanta cu legislatia
internationala?
[b]LF:[/b] Din pacate, nici acest proiect, si nici
macar forma modificata de Comisia Juridica nu promoveaza transparenta
(aceasta forma nu este publica, dar atat cat am inteles din
dezbaterea care a fost partial transmisa on-line). Proiectul de lege
defineste lobby-ului ca fiind acea activitate de influentare
desfasurata „in favoarea unei terte parti pe baza unui contract
de lobby”. Aceasta limitare severa a legii la o parte atat de
mica din volumul de influentare a politicilor publice deplaseaza
Romania in directia opusa in care se misca Comisia Europeana si OECD,
la care noi aspiram.
[img=4526]Laura Florea[/img]

[b]DB:[/b] Deci unde va duce proiectul propus la Parlament?
[b]LF:[/b] Prin proiectul propus, doar 10% dintre
lobby-isti vor fi reglementati si vor avea obligativitatea de a-si
declara interesele
, si ma refer aici la firmele de consultanta, care
deruleaza aceasta activitate pe baza unor contracte. Restul de 90%
(asociatii de afaceri, societati comerciale, patronate, sindicate,
ong-uri) vor continua nestingheriti activitatile de lobby pe care le
desfasoara, fara obligatia de transparenta. Propunerea noastra a fost
intotdeauna ca regulilor de transparenta sa li se supuna si ONG-urile
(asociatii si fundatii) si societatile comerciale. Doar asa vom avea
o imagine asupra volumului de influentare a politicilor publice.

[b]DB:[/b] Ce prevad legile din alte
tari foste comuniste?

[b]LF:[/b] Acelasi tip de legislatie,
ca cea care se propune acum, a fost aprobat in Polonia si Ungaria,
iar astazi acele legi sunt nefunctionale si sunt in curs de
modificare, tocmai pentru ca au fost limitative. In schimb, la
Bruxelles, in Registrul Comun de Transparenta al Comisiei Europene si
al Parlamentului European, toti cei care exercita activitati de
influentare a politicilor publice europene trebuie sa isi declare
interesele, fara a se face distinctia intre cei care fac lobby direct
(asociatii, firme, think-tankuri etc) sau cu ajutorul firmelor de
consultanta.

[b]DB:[/b] Exista prevederi in actualul proiect
care ingreuneaza munca lobyy-istilor?

[b]LF:[/b] Consultantilor li se impune
prin propunerea de lege publicarea contractelor de consultanta,
prevedere profund neconstitutionala, pe care o vom contesta cu sanse
maxime de reusita. La Bruxelles, ceea ce se declara sunt marje de
venit, respectiv de cheltuieli (in cazul societatilor comerciale si a
ong-urilor) facute in exercitarea activitatilor de lobby si nu se
impune nicidecum publicarea contractelor.
[quote=]Nu ne-am opus unei legi a lobby-ului, atat timp cat ea ar urma sa asigure un cadru transparent si rezonabil pentru TOTI jucatorii[/quote]
[b]DB:[/b] Cum raspundeti la
intrebarea, poate usor stupida, „avem nevoie de o lege a
lobby-ului si de ce?”
[b]LF:[/b] Lobby-ul este o realitate
sociala, fireasca intr-o democratie participativa
. Asa cum am aratat,
exista cadrul legal de desfasurare a activitatilor de comunicare
institutionala:

  • Constitutia – dreptul la Petitie
  • Legea transparentei decizionale,
    care poate fi imbunatatita
  • Dialogul social
  • Catalogul Ocupatiilor Profesionale
    include expertul in lobby
  • Exista legea incompatibilitatilor,
    care poate fi imbunatatita
  • Legea penala pedepseste traficul
    de influenta si luarea si darea de mita.

[b]DB:[/b] Este piata de lobby una
reglementata?

[b]LF:[/b] Profesionistii in lobby s-au
autoreglementat si au infiintat ei insisi Registrul de Transparenta
al Activitatilor de Lobby si Advocacy, in care isi declara interesele
cei care desfasoara astfel de activitati. Avem un cod de etica pe
care il urmam si o comisie etica, condusa de membri ai societatii
civile, care supravegheaza desfasurarea activitatilor
(www.registruldetransparenta.ro).

[b]DB:[/b] In concluzie, lobby-istii au un
cadru legal in care sa actioneze, sau era nevoie de noua lege, cea
contestata?
[b]LF:[/b] Asociatia noastra si aliatii nostri
considera ca exista cadrul necesar desfasurarii activitatii de
comunicare institutionale si pasii pe care i-am facut in
autoreglementare si profesionalizare in ultimii ani sunt majori. Cu
toate acestea nu ne-am opus unei legi a lobby-ului, atat timp cat ea
ar urma sa asigure un cadru transparent si rezonabil pentru TOTI
jucatorii. Dezamagirea asupra acestei legi este cu atat mai mare cu
cat in luna august aceeasi comisie juridica a organizat o dezbatere
larga, ale carei concluzii au fost ca o eventuala reglementare a
lobby-ului ar trebui cel mult sa creeze cadrul propice
autoreglementarii, asa cum se intampla la Bruxelles.

Cititi si:
Greu de condamnat: 3 legi prin care
politicienii isi protejeaza „viitoarele afaceri”