Colapsul BP ar ameninta securitatea energetica, industria si locurile de munca din SUA

Situatia financiara a British Petroleum (BP) a devenit un factor neglijabil in contextul furiei care s-a abatut asupra companiei in Statele Unite in urma deversarii de petrol care a inceput acum mai bine de doua luni si nu a fost inca remediata semnificativ, insa compania a anuntat deja ca ar putea vinde o parte din active pentru a acoperi costurile fondului in escrow de 20 miliarde de dolari cerut de presedintele american Barack Obama pentru asigurarea despagubirilor datorate comunitatilor, firmelor si companiilor afectate de dezastru.

Unii analisti sugereaza deja ca incetarea deversarii, curatarea apelor afectate si achitarea raspunderilor legale ulterioare presupun costuri care ar putea depasi 100 miliarde de dolari, valoare care ar pune sub semnul intrebarii supravietuirea gigantului britanic, relateaza Mediafax.

Un scenariu care pleaca de la colapsul BP ar avea implicatii serioase pentru politica energetica a Statelor Unite, atat pe plan intern, cat si international, majoritatea acestor consecinte fiind negative.

Obama a recunoscut aceste implicatii negative saptamana trecuta, cand a declarat ca „BP este o companie puternica si viabila si este in interesul nostru, al tuturor, sa ramana asa”.

„Apusul” companiei ar avea efecte distrugatoare pentru industria petroliera americana, din moment ce BP este cel mai mare producator de petrol si gaze naturale din SUA, cu o productie de circa un milion de barili pe zi.

Totodata, compania are 23.000 de angajati in SUA, dintre care 7.000 lucreaza intr-o locatie in apropiere de Houston. Pierderea acestor locuri de munca ar avea efecte devastatoare asupra economiei locale.

Cei 7.000 de angajati din Houston sunt responsabili de operatiunile offshore din Golful Mexic, majoritatea fiind ingineri, geologi si specialisti in computere.

De la mijlocul anilor ’90, BP este liderul explorarii zacamintelor de petrol si gaze din Golful Mexic, sapand tot mai adanc si tot mai repede in scoarta terestra. Proiectele grupului au stat la baza cresterii de 7% a productiei de hidrocarburi din SUA de anul trecut, prima evolutie pozitiva dupa 18 ani.

Capacitatea BP de a negocia accesul la noi resurse, in special in regiuni cu importanta strategica ridicata, a servit de asemenea interesele Statelor Unite.

Compania „a deschis” Azerbaijanul pentru Statele Unite, asigurand accesul dezvoltatorilor din industria petroliera americana la unul dintre cei mai mari producator de petrol si gaze din regiunea Marii Caspice.

BP a dezvoltat doua campuri petrolifere si gazeifere in Azerbaijan, precum si oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan, deschis in 2004, care reduce dominanta energetica a Rusiei in regiune.

In 2007, BP a semnat un acord cu fondul suveran de investitii al guvernului din Libia care ii asigura drepturile de explorare pe o fasie offshore de suprafata Belgiei.

Grupul a intrat anul trecut intr-o afacere riscanta de 20 miliarde de dolari in Irak, care asigura insa o productie de aproape 2 milioane de barili de petrol pe zi extrasi dintr-unul din cele mai bogate zacaminte descoperite la ora actuala in lume, cel de la Rumaila.