Contrabanda cu țigarete, în creștere

„În iulie 2015, comerțul ilegal cu țigarete a înregistrat
creșteri semnificative comparativ cu luna mai în vest (plus 10,2 p.p. până la
27,1%) și sud-est (plus 4 p.p. până la 10,2%). Nord-est continuă să fie
regiunea cea mai afectată de piața neagră, cu un nivel al comerțului ilicit
de 35,3%. Din punct de vedere al provenienței, produsele „cheap
whites” înregistrează o creștere de 5 p.p. comparativ cu luna mai,
atingând o pondere record de 60,8%. Ponderea produselor provenite din Ucraina
(10%) și Moldova (19,5%) se află în scădere, iar Serbia crește până la 3,9%,
față de 2,2% în mai”,

a declarat Marian Marcu, Directorul Companiei de
Cercetare Novel Research.
 

„Piața
neagră crește în iulie cu 1,2 p.p., după două scăderi consecutive, în mai și în
martie, în perioada de desfășurare a campaniei publice de conștientizare a
consecințelor fenomenului de contrabandă, desfășurată de Direcția Generală a
Vămilor, din cadrul ANAF, cu sprijinul JTI. Este descurajant atât pentru
industrie, cât și pentru autoritățile cu atribuțiuni în combaterea
contrabandei, care au depus și în ultimele luni eforturi deosebite pentru
reducerea comerțului ilegal cu țigarete. În urma unei singure acțiuni a
Poliției de Frontieră Timișoara au fost descoperite peste 100.000 de pachete
ilegale. Au fost făcute și în iulie zeci de percheziții pentru destructurarea
unor grupări criminale. Eforturile Poliției, ale Poliției de Frontieră, ale
Direcției Generale a Vămilor nu sunt însă susținute în mod constant de politicile
fiscale oscilante și de evoluția cadrului de reglementare care, pentru
industria tutunului reprezintă  incertitudini majore. Astfel, noua Directivă a tutunului este în curs de a fi
transpusă în legislația statelor membre, dar în România, nici măcar nu a fost
încă declanșat oficial procesul de transpunere, deși termenul limită pentru
transpunere, dar si pentru conformare a producției este mai 2016. Nu știm nici
în momentul de față cum să ne adaptăm procesele de producție și planurile de
afaceri, situație care la un moment dat ne-ar putea pune în imposibilitatea de
a mai funcționa și implicit de a ne plăti taxele către statul român, taxe care
numai în 2014 au fost în sumă de circa 2,7 miliarde euro”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs
& Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.
 

„Creșterea
pieței negre este o chestiune care ține de securitatea națională. Este bine
știut de către orice autoritate de aplicare a legii că o grupare criminală care
face contrabandă cu țigarete poate face trafic și cu droguri, arme sau
persoane. În aceste condiții, chestiunea contrabandei cu țigarete trebuie sa
fie în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Èšării, iar Strategia Națională
de Apărare a țării, 2015-2019, menționează la articolul 62, riscul asupra
securității naționale generat de către traficul transfrontalier de arme,
droguri sau bunuri. Acest document de importanță strategică națională îndeamnă
instituțiile cu responsabilități în domeniul combaterii traficului
transfrontalier să elaboreze strategii, programe și planuri de acțiune pentru a
preveni riscurile care pot aduce atingere interesului de securitate național.
Faptul că un punct procentual de contrabandă reprezintă pierderi de bugetul de
stat de circa 35 de milioane de euro, reprezintă un alt factor suficient de
puternic pentru Guvernul României”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate &
Regulatory Affairs, BAT Romania.

„Din păcate, constatăm ca absența unei strategii naționale de combatere a
contrabandei, care să implice toți actorii responsabili – de la decidenții în
materie de politici fiscale și de reglementare, până la autoritățile care
aplică legea, se reflectă în evoluția pieței negre. Este cunoscut faptul că
aproximativ 80% din prețul unui pachet de țigarete este reprezentat de taxe,
ceea ce îndeamnă comercianții ilegali de țigarete să profite de cadrul
legislativ și așa restrictiv, precum și de lipsa coordonării măsurilor de
control cu noile prevederi fiscale. Cei care comercializează ilegal țigarete
vând fără a face diferența între minori și adulți, în condiții improprii și
fără a respecta vreuna dintre reglementările în vigoare. În contextul actual
internațional, în care statele membre ale UE își ajustează politica de control
a migrației ilegale și de securizare a frontierelor, încurajăm crearea unei
strategii naționale sau plan de măsuri ferm de combatere a comerțului
ilicit.  De asemenea, considerăm că tergiversarea procesului de
transpunere a Directivei produselor din tutun și amânarea clarificării cadrului
legal de comercializare, favorizează evoluția comerțului ilicit. Susținem, ca
întotdeauna, că avem nevoie de predictibilitate și de un cadrul legal care să
restricționeze posibilitatea de extindere a pieței negre a țigaretelor și care
să facă neatractivă această activitate. Este important pentru toți cei
implicați în acest proces să găsim soluții de restrângere a acestui fenomen,
către nivelul mediu al Uniunii Europene, de circa 10%”, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate
Affairs, Philip Morris Romania.
 

„După ce comerțul ilicit a scăzut în mai până la
14,1%, de la 19,2% în ianuarie, iulie reprezintă un pas înapoi. Rezultatul la
nivel național este puternic  influențat de  creșterea contrabandei
în zona de vest, precum și în sud-est și sud-vest, în ciuda scăderilor din
regiunea de nord-vest, unde contrabanda a ajuns în iulie până la 10,3%, de la
19,5% în mai. Această situație afectează toți jucătorii de pe piața legală,
care lucrează în spiritul legii: producători, distribuitori, retaileri. În
același timp, contrabanda are efecte profund negative asupra societății în
ansamblu: guvernul pierde sume importante la buget, iar banii rezultați din
comerțul ilicit cu țigarete merg în buzunarele crimei organizate.
Pierderilor
cauzate de piața neagră li se adaugă costurile presupuse de cadrul de
reglementare, un alt punct în care autoritățile au un rol foarte important. Mă
refer la procesul de transpunere a noii Directive a Tutunului. Astfel, având în
vedere că termenul limită este mai 2016, ar trebui să fim pregătiți pentru
schimbări dramatice ale pieței în care activăm, incluzând modificări profunde
în cadrul proceselor de producție. Este absolut necesar să cunoaștem noua
legislație cu suficient timp în avans pentru a ne adapta producția și planurile
de afaceri. În acest moment, nu știm care va fi abordarea autorităților și nu
avem semnale că procesul de transpunere a început, în condițiile în care, în
alte state, transpunerea este în faza de finalizare. Dacă transpunerea nu se
face în timp util, va urma o perioadă de incertitudini pe piața legală, ceea
ce, în cele din urmă, ar putea favoriza creșterea comerțului ilicit „, a declarat Adrian Pirau, Market
Development Manager, Imperial Tobacco Romania.
 

„Adoptarea
de măsuri specifice de către Direcția Generală a Vămilor  pentru
identificarea țigaretelor introduse ilegal  constituie în continuare o
prioritate ( riscurile fiind accentuate de faptul că România are a doua
cea mai extinsă graniță externă a UE, de peste 2.100 km).  Urmare a
acestor măsuri, în cel de-al doilea trimestru al anului lucrătorii vamali au
capturat peste 8,4 milioane de țigarete! Și pe viitor, reducerea pieței negre
va reprezenta o prioritate pentru noi. Iar eforturile DGV sunt susținute și de
producătorii de țigarete, prin campanile publice de informare si prin sprijinul
acordat activității celor 33 echipe canine specializate pentru depistarea
țigaretelor și pentru cele 11 echipe cu dublă specializare, echipe care sunt în
momentul de față active în punctele vamale din toată țara„, a declarat Claudiu Ardeleanu,
Director, Direcția Generală a Vămilor.
 

În
opinia celor patru producători de tutun, în vederea reducerii pieței negre este
necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a
infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, clarificarea
situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria
și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie,
întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora
(piețe, oboare, stații de metrou etc.).

Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană
pentru combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun și susțin instituirea,
din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de
premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta
împotriva contrabandei cu țigarete.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al
României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului
a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe și
contribuții. Suma reprezintă 1,75% din PIB și 12,5% din totalul veniturilor
bugetare.