Cresterea deficitului comercial impinge cursul spre 3,5 lei/euro la finalul anului

Deficitul comercial este in ascensiune, ajungand la 11,5 mld.euro dupa sapte luni. Politica fiscala cu iz electoral, impanata cu promisiuni si masuri legislative cu efecte inflationiste face ca moneda nationala oscilanta, umflata in vara la cotatii speculative, sa riste sa se deprecieze puternic spre finele anului.

Acesta este tabloul unei economii in dezechilibru, spun analistii economici, in care deficitul in crestere cu 63% in primele sapte luni ale anului si scaderea investitiilor straine sunt principalele semnale de alarma ale unei economii supra-incalzite.

„Deficitul comercial in crestere nu mai trebuie sa mire pe nimeni”, considera Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank. „Este o consecinta a unui puternic dezechilibru intre exporturi si importuri. Spre finele anului, deficitul s-ar putea duce la 14-15 % din PIB, fata de 13 % in prezent, iar consecintele vor fi destul de puternice”, spune Dumitru.

Efecte vor fi resimtite la nivelul cotatiei leului. „Moneda nationala va fi cea care va suporta in principal consecintele”, spune analistul economic Radu Limpede. „De la un curs de 3,3 lei/euro, cred ca moneda nationala se va deprecia pana spre 3,4-3,5 lei/euro, toate problemele de deficit urmand sa se „spele” in cursul valutar”, a mai spus Limpede.

Performantele economice slabe ar putea scadea si mai mult increderea investitorilor in leu, ceea ce ar putea lansa un nou trend de depreciere pentru moneda nationala.

Conform datelor anuntate luni de Institutul National de Statistica (INS), deficitul comercial a urcat cu 62,9% in primele sapte luni ale acestui an fata de acelasi interval din 2006, stimulat de avansul puternic, de aproape 35%, al importurilor din celelalte tari membre ale Uniunii Europene.

In primul semestru, deficitul comercial a fost de 9,66 miliarde euro, cu 65,2% mai mare fata de acelasi interval al anului trecut.

Solutii: Politica restrictiva sau un leu mai slab

Pentru diminuarea deficitului comercial guvernantii pot apela fie la o politica fiscala restrictiva, fie pot rezolva problema aruncand toata povara pe umerii leului.

O politica fiscala restrictiva, cum ar fi de pilda cresterea taxei pe valoarea adaugata, ar conduce in mod firesc la diminuarea consumului, deci si a balantei comerciale tinand cont de faptul ca la ora actuala consumul e alimentat in special de import.

Ionut Dumitru spune ca, in ceea ce priveste politica fiscala, este putin probabil ca Guvernul sa mai stranga surubul. „Se anunta o perioada electorala in care este putin probabil ca Guvernul sa taie din cheltuieli sau sa creasca impozitele”, spune Dumitru.

De aceeasi parere este si Radu Limpede. El invoca argumentele prin care Executivul spera sa aduca mai multe voturi la alegerile europarlamentare si nu numai. „Majorarea pensiilor, acordarea de prime de sfarsit de an pentru bugetari, preconizata modificare a Codului Fiscal, vin sa sustina faptul ca Guvernul nu e foarte dispus sa stranga cureaua, in ciuda declaratiilor ministrului finantelor, Varujan Vosganian”, a declarat Limpede.

In conditiile in care, spre finele anului, importurile vor creste sensibil, ca urmare a necesarului pentru sarbatorile de sfarsit de an, analistii estimeaza ca singura varianta ramasa la indemana este o cosmetizare pe termen lung a deficitului comercial cu ajutorul cotatiilor valutare.

Un leu slab ar genera cresterea veniturilor incasate de exportatori facand totodata presiune pe importuri, care se vor scumpi, existand deci premise pentru diminuarea consumului. Cresterea exporturilor si diminuarea importurilor ca urmare a scumpirii acestora ar conduce la scaderea deficitului comercial.

„Leul este si asa supra-evaluat. A fost, in aceasta vara, cea mai performanta moneda din regiune, in ciuda reducerii investitiilor straine si a rezultatelor economice nu foarte spectaculoase”, explica analistul Ionut Dumitru. „In aceste conditii, cred ca e loc de depreciere pentru moneda nationala, o depreciere naturala, in concordanta cu performantele economice. Un curs de 3,4-3,5 lei/euro, spre sfarsitul anului, nu ar trebui sa mire pe nimeni”, a mai spus Dumitru.

Exporturile in scadere, importurile tot mai mari

Conform datelor INS, exporturile Romaniei au insumat 2,63 miliarde euro in luna iulie, in crestere cu 18,3% fata de iulie 2006, in timp ce importurile au ajuns in a saptea luna a acestui an la 4,4 miliarde euro, cu 27,5% mai mari decat in aceeasi luna a anului trecut.

Calculate in moneda nationala, exporturile romanesti au urcat cu 5,2% in luna iulie fata de iulie 2006, in timp ce importurile au avansat cu 12,6%.

Cel mai mult au crescut importurile din UE, cu 34,5%, in timp ce importurile din alte tari au crescut cu 16%. Pe partea de exporturi, in primele sapte luni ale acestui an livrarile de bunuri romanesti catre pietele Uniunii Europene au avansat cu 15,8%, iar exporturile catre alte piete – cu 4,3%.