- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Finante-Banci

Cui taiem chitanta pe datoria Romaniei: A venit vremea sa plateasca si investitorii straini?

25 Nov, 00:02 • gecad.net
Cine trebuie sa suporte nota de plata a Romaniei, indatorata la straini? Privatii, pentru ca ei sunt "vinovati de factura crizei", sau dimpotriva, statul, pentru ca doar datoria acestuia conteaza in ochii investitorilor? Vezi ce raspunsuri au oferit bancherii si analistii prezenti miercuri la un seminar organizat de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Cui taiem chitanta pe datoria Romaniei: A venit vremea sa plateasca si investitorii straini?

Nu datoria publica este problema Romaniei, ci datoria privata, a spus analistul economic Ilie Serbanescu. Acesta a mentionat ca aproximativ 70% din datoria externa a Romaniei este contractata de entitati straine.

Romania are in prezent o datorie externa de circa 90 miliarde de euro, ceea ce reprezinta circa 70% din produsul intern brut (PIB). In ultimii ani, principalul factor de crestere al datoriei a fost acordul de imprumut incheiat de Romania in 2009 cu institutiile financiare internationale, in valoare de 20 miliarde de euro. Din aceasta suma, 12 miliarde au venit de la Fondul Monetar International (FMI).

„In 2009, firmele private nu au avut posibilitatea sa isi rostogoleasca datoriile, si atunci statul a trebuit sa intre in piata. Statele trebuie sa curete grajdurile de ravagiile facute de capitalul privat”, a spus Serbanescu.

Interventiile prin care statele incearca sa sprijine economiile locale nu mai sunt insa agreate la nivel european, iar Germania, cea mai mare putere de pe continent, „nu mai doreste aceasta povara si vrea sa ii puna la plata si pe investitori”, a spus Serbanescu.

De cealalta parte, Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania, considera ca datoria publica, si nu cea privata, este problema reala a Romaniei. Datoria sectorului privat s-a format in conditiile in care, lipsita de economii interne, Romania nu se poate dezvolta decat pe baza de credite externe, a spus Negritoiu.

Acesta a admis insa ca mediul de afaceri nu a fost unul dintre cele mai favorabile unei dezvoltari sustenabile. „Prezenta banilor nu este suficienta, ci trebuie secondata de capacitatea de a transforma acesti bani in crestere economica”, a spus reprezentantul ING.
[quote=Ilie Serbanescu, analist]Statele trebuie sa curete grajdurile de ravagiile facute de capitalul privat[/quote]
In opinia lui Negritoiu, Romania are nevoie de un cadru macroeconomic stabil, care sa pastreze banii investitorilor pe piata interna. Totodata, sunt de luat in seama politicile interne, care sa stabilizeze fluxul de capital, precum si stabilitatea fiscala.

Ilie Serbanescu crede insa ca ar fi exagerat ca sectorul privat sa mai ceara ceva de la stat, in conditiile in care privatii au creat cea mai mare parte din datoria externa a tarii. „De 20 de ani aud ca statul e prost administrator, e hot. Acum s-a dat la o parte. Ce se mai poate cere de la el?”, a intrebat retoric Serbanescu.

Acesta a reamintit faptul ca in perioada de crestere economica alerta, 2004 – 2008 creditarea a crescut cu 80% pe an, incurajata de dorinta de expansiune a bancilor.

„Unde este participarea celor vinovati la factura crizei?”, a comentat Serbanescu. In opinia lui, daca Romania va continua sa se bazeze pe actualul model economic, haotic si bazat pe consum, va merge din criza in criza.

Comentand cele doua puncte de vedere, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a mentionat ca datoria externa contractata de sectorul privat poate deveni o problema, cumulata cu cea publica, atunci cand apar vulnerabilitati externe, asa cum este o situatie de criza economica.

In opinia sa, bancile si sectorul privat nu au primit un sprijin direct din partea sectorului public, in perioada crizei.

Pe fondul crizei, datoriile externe ale tarilor au devenit principala vulnerabilitate a acestora in ochii investitorilor, sunt de parere multi analisti.

In cazul Romaniei, din totalul datoriei externe, de 90 miliarde de euro, datoria publica reprezinta 27 miliarde de euro. Romania detine insa, ca rezerva BNR, o suma mai mare, de circa 33 miliarde de euro, a spus Isarescu.

Totodata, datoria bancilor reprezinta circa 22 miliarde de euro, a precizat guvernatorul. Datoria economiei reale se cifreaza la circa 40 miliarde de euro. Ea nu este greu de gestionat in conditiile in care nu apar probleme de credibilitate care sa bulverseze pietele financiare, „cum ar fi fluctuatii mari ale cursului”, a aratat Mugur Isarescu.