Cum scazi cheltuielile si combati coruptia din sectorul public cu cardul

DailyBusiness.ro :

Faceti parte dintr-o organizatie care promoveaza platile non-cash, cu precadere pe cele cu carduri. Ce viteza de dezvoltare credeti ca va avea aceasta piata in viitor?
Sergiu Cone : Statul cred ca are cel mai important rol in dezvoltarea pietei. Luand in calcul ca acum are mari probleme financiare, ar trebui sa inceapa, de exemplu, sa isi incaseze taxele online pe scara larga.

Platile online permit incasari mari folosind un personal foarte redus. Sa nu uitam ca sunt peste 2 milioane de romani plecati in strainatate. Ei vin in tara de Craciun si de Pasti si tot atunci platesc impozitele pentru casele si masinile pe care le au aici. Platile catre primarii se fac de regula in primul trimestru, deci exact cand expatii nu sunt in tara. Statul trebuie sa le ofere acestora posibilitatea de a plati de acolo impozitele pentru casele de aici, incasand astfel la timp taxele.

Apoi, principalul actor care trebuie educat pentru a folosi cardul ca instrument de plata este guvernul Romaniei. Guvernul, toti parlamentarii, precum si toti functionarii publici ar trebui sa isi faca platile in interes de serviciu prin card. Daca vor cu adevarat sa demonstreze pe ce s-a cheltuit banul public, atunci cardul este cel mai bun instrument. Extrasul de cont demonstreaza clar cat s-a cheltuit pentru benzina, ce flori s-au cumparat, unde si cat s-a achitat pentru servirea mesei.

DB : De ce bugetarii nu sunt platiti pe card? Spre exemplu, angajatii ministerului Apararii nu primesc salariul pe card.
SC : Din cate stiu, Curtea Constitutionala a decis acum cativa ani ca nu este normal ca salariatii sa fie platiti de catre angajator pe card, in conditiile in care infrastructura de acceptare a platilor nu este suficient de dezvoltata, iar oamenii ar fi pusi in situatia de a nu avea acces la banii proprii. Salariatul din domeniul public poate decide sa isi incaseze banii pe card, insa nu i se poate impune.

DB : Cum stau lucrurile pe pietele dezvoltate?
SC : Acolo majoritatea achizitiilor publice se fac pe card, fie ca e vorba de hartie de xerox sau alte consumabile.

DB : Unele banci spun ca viitorul pe piata cardurilor apartine produselor contactless. Ce parere aveti?
SC : Tendinta pare a fi transferul platilor spre mobil, care castiga foarte rapid teren. Telefonul are si el un cip, ca si cardul, deci poate inmagazina toate informatiile acestuia. In 5-10 ani ma astept ca telefonul sa invinga cardul, desi poate exagerez un pic.

DB : Majoritatea bancilor au trecut deja catre tehnologia EMV, cu cip. Cu toate astea, sunt banci care au inceput sa emita carduri cu cip, dar continua sa scoata produse cu banda magnetica, desi in curand va trebui sa isi inroleze tot portofoliul la cip. De ce fac asta?
SC: Unele banci au comandat carduri cu banda magnetica si au stocuri foarte mari. Acum probabil nu vor sa isi asume pierderea, asa ca inca emit carduri cu banda magnetica, pe care nu le mai pot inapoia furnizorului.

Cu toate astea, multe banci au grabit viteza de migrare spre cip pentru ca au vrut astfel sa scada frauda pe card. Totodata, ele vor sa evite plata penalitatilor care le vor fi aplicate in viitor daca nu au facut inca migrarea spre EMV.

Am efectuat recent un sondaj in randul bancilor din care a reiesit ca ele se asteapta ca nivelul de fraudare al cardurilor sa scada cu 75%, pana la 100%, ca urmare a introducerii cip-ului. Frauda pe card la noi este oricum foarte mica in raport cu media europeana.

DB : Cand va asteptati sa dispara cardurile cu banda magnetica?
SC : Cred ca aproximativ 40% din cardurile de pe piata sunt deja cu cip. In prezent, mai sunt cateva banci care inca nu au migrat spre cip pe partea de emitere, cum ar fi Volksbank, Banca Romaneasca, Romexterra si altele. Va fi o perioada de circa 2-3 ani in care cardurile cu banca magnetica vor coexista cu cele cu cip. Este foarte probabil ca pana la finele anului, marea majoritate a bancilor sa inceapa programele de migrare a portofoliului. Sper ca pana in 2012 la final sa dispara complet cardul cu banda magnetica.

DB :Ce urmeaza dupa trecerea la cip?
SC : Se pune problema ce fel de cip vor folosi bancile. Cip-urile pot avea o multime de aplicatii. In afara de aplicatia de plata, banca poate incarca pe card si pe cea de loialitate (acolo unde exista programe de loialitate), si pe cea de tranzit, asa incat sa permita accesul in mijloacele de transport, precum si multe altele.

Un cip de card poate contine si semnatura electronica, si cartea de identitate si poate fi chiar cheia de intrare in propria casa.

DB : Ce exemple de carduri cu multiaplicatii avem pe piata?
SC : De exemplu, cardurile Raiffeisen au pe langa aplicatia de plata si pe aceea care permite utilizatorului sa se autorizeze in sistem, la platile de Internet banking. Mai precis, atunci cand se autorizeaza pe Internet banking, are o parola care iti permite autentificarea. Acum PIN-ul poate fi folosit pentru acea parola.

Dezvoltarea pietei cardurilor cu multiaplicatii va depinde de situatia economica, de dorinta de a investi a bancilor, dar si de tendinta pietei.

Investitia intr-un card cu multiaplicatii este mare, asa ca ar trebui sa existe multi clienti dornici sa cumpere acest produs, ca sa genereze tranzactii, ceea ce i-ar permite bancii sa amortizeze investitia. O zona cu mare potential este fara indoiala aceasta de tranzit. Ma astept ca la noi, piata cardurilor cu multiaplicatii sa se dezvolte in circa 2-3 ani.

DB : Cat de departe a ajuns folosirea multiaplicatiilor in Europa?
SC : Marea Britanie este, cred, cea mai dezvoltata piata europeana din acest punct de vedere, in special pe aplicatia de tranzit. Pana in prezent, accesul la metrou era asigurat in Anglia de un card preplatit, insa acum englezii au intrat intr-o noua etapa, care va permite utilizarea cardului bancar pentru orice forma de transport.

DB :Si in Bucuresti exista un card contactless cu functie de tranzit, cel al RATB. Cat de performant este?
SC : Este un produs bun, dar trebuie promovat. Din punct de vedere al tehnologiilor pe care le avem pe piata suntem mult deasupra altor piete, dar felul in care promovam aceste tehnologii este destul de ineficient. Bancile ar trebui sa se ocupe de promovare.

DB : Exista si banci fara carduri?
SC : Da, Banca Feroviara, recent lansata, inca nu are carduri, dar stiu ca lucreaza la emiterea unui card. Ar putea deveni foarte interesanta pentru public daca ar putea convinge CFR-ul sa vanda bilete direct prin intermediul controlorilor, prin card, prin intermediul unui POS portabil, furnizat de banca. In Italia am vazut un program de genul acesta, unde controlorii aveau POS-uri portabile.