De unde va veni cresterea economica in 2011? Vezi cine ar putea sa ne scoata din criza

Fondurile europene, exporturile, creditarea, investitiile straine, productia industriala, agricultura sau dezvoltarea energiei durabila sunt doar cateva dintre sectoarele de la care se asteapta sa fie motoarele cresterii economice, potrivit opiniilor exprimate de participantii la Anul Financiar-Bancar 2011, conferinta organizata miercuri la Bucuresti.

Contrar tendintelor vehiculate pana acum insa, Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), reprezentanti ai bancilor comerciale, guvernanti sau analisti economici au cazut de acord asupra faptului ca repornirea economiei nu poate fi reluata pe baza consumului.

Si asta pentru ca sursele de finantare sunt tot mai scumpe si mai rare, iar un consum necorelat cu productia interna ar duce la adancirea deficitelor.

Revolut dă lovitura. Se lansează refinanțarea creditelor

Revolut lansează un nou proiect benefic pentru clienții actuali, dar și pentru cei noi. Se vor putea refinanța creditele.

Salt Bank, prima bancă românească, 100% digitală! Cine se află în spatele ideii inedite 

Salt Bank - un salt în tehnologie! Este prima bancă 100% românească și 100% digitală.

Lazea, BNR: Adio, crestere economica bazata pe creditare!

In acest sens, Valentin Lazea, economistul sef al BNR, a declarat ca tipul de crestere economica inregistrat pana in 2008, respectiv o crestere bazata pe consum pe datorie, nu mai e posibila, pentru ca nu vom mai avea la dispozitie aceleasi surse de finantare.

Lazea a mentionat ca desi Romania si-a redus deficitul bugetar de la aproximativ 13%, cat inregistra in 2009, la 4,2% in 2010, aceasta nu este o „valoare confortabila”, raportat la alte state europene.

Totodata, reprezentantul BNR a mai precizat ca tara noastra tinteste un deficit fiscal de 5% in 2011, in scadere de la 7,3% cat s-a inregistrat in 2010, si 8,5%, procent consemnat in 2009.

In aceste conditii, Romania va avea probleme de atragere a resurselor, in conditiile in care „pietele financiare internationale nu vor mai finanta tari cu deficite de peste 5%”, a adaugat Lazea.

Acesta a mai spus ca in momentul actual, deficite mai mari decat Romania au inegistrat doar Grecia, Turcia, Spania si Cehia.

In lipsa utilizarii imprumuturilor pentru relansarea economica, economistul BNR, sustine ca domeniile cu potential de crestere ar putea fi industria, agricultura, infrastructura de transporturi, precum si cea energetica si de mediu.

Performanta in agricultura, peste 20 de ani

Pe de alta parte, Adrian Radulescu, secretarul de stat in cadrul Ministerului Agriculturii, a spus ca agricultura romaneasca va ajunge la performanta abia in urmatorii 20-25 de ani.

In acelasi timp, Radu Ghetea, presedintele CEC Bank, sustine ca agricultura va avea o contributie insemnata la reluarea cresterii economice din 2011, atat prin productie, cat si prin prin fiscalizare.

In lipsa surselor de finantare externa, si „bancile comerciale si-au scazut apetitul pentru risc”, dupa cum a declarat Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen. Acesta a adaugat ca aportul capitalului la cresterea economica a Romaniei va fi redus din cauza accesului dificil la sursele de finantare.

In viziunea lui Dumitru, relansarea economiei ar putea fi facuta prin cresterea consumului, dar un consum „ancorat in productia interna”.

Totodata, economistul a mai spus ca atragerea investitorilor straini, dezvoltarea pietei muncii si cresterea ratei de ocupare sau investitiile in infrastructura sunt alte cai cu potential care ar putea contribui la iesirea din recesiune.
[quote=Mugur Isarescu, guvernatorul BNR]De 20 de ani, Romania are o cerere dezechilibrata, cu o productie medie si o cerere crescuta[/quote]
Mugur Isarescu, seful bancii centrale, vede reluarea cresterii economice venita din partea cresterii gradului de ocupare al fortei de munca, dar si al productivitatii.

Totodata, majorarea productiei de bunuri si servicii este o alta ramura care va duce la cresterea produsului intern brut (PIB), in opinia guvernatorului BNR.

Scaderea contibutiilor sociale platite de angajator reprezinta o alta modalitate de stimulare a cresterii economice, in opinia lui Isarescu, numai ca „trebuie operata doar cand va fi sustenabila”.

Si Isarescu a atras atentia asupra pericolului reluarii cresterii economice bazate pe imprumuturi.

„Ar fi o greaseala sa faceam ce am facut in anii ’70- ’80, cand ne-am imprumutat si apoi am platit datoria in zece ani. Nu este fezabil ca zece ani sa te imprumuti, iar in alti zece ani sa inapoiezi datoria”, a completat Isarescu.

Fonduri europene de 20 mld. euro pana in 2013

In ceea ce priveste atragerea fondurilor europene pentru relansarea economiei, Bogdan Dragoi, secretarul de stat in cadrul Ministerului Finantelor Publice, crede ca aceasta este o prioritate pentru Guvern.

Dragoi a precizat ca Romania are la dispozitie, pana la sfarsitul lui 2012, aproximativ 20 miliarde de euro, bani europeni care pot fi injectati in economie.

Pe de alta parte, reprezentantul MFP a precizat ca in perioada 2007-2010, platile efective catre beneficiari au fost in valoare de 1,9 miliarde de euro.

40 mil. euro de la Bruxelles pentru proiecte energetice

In ceea ce priveste aportul sectorului energetic la reluarea cresterii economice, Tudor Serban, consilierul ministrului Economiei, a aratat ca anul acesta sunt asteptate investitii importante in energia regenerabila, dar si pentru asigurarea independentei energetice.

„Peste 40 de milioane de euro vor veni de la Bruxelles pentru proiecte energetice. De asemenea, ne asteptam ca in 2011 sa producem peste 3.000 de megawati din eoliene”, a adaugat Serban.

Reprezentantul ministerului Economiei a mai adaugat ca inca din 2010, consumul industrial de energie a crescut constant, ceea ce inseamna o crestere a numarului de contracte.