Din toamna, creditele ar putea incetini sub impactul masurilor BNR

Bancile lucreaza in prezent la propunerile privind proiectul de limitare a riscului creditarii, care vor fi centralizate la nivelul Asociatiei Romane a Bancilor pana 31 iulie, a declarat Ion Dobrica, membru al Consiliului de Administratie al bancii Comerciale Carpatica.

Principala problema pe care o ridica prevederile proiectului este cea care stipuleaza ca bancile nu pot lua in calcul pentru solicitantii de credite venituri cu mai mult de 20% mai decat veniturile fiscale declarate in anul anterior, sustin bancherii.

„Nu intelegem de ce aceasta limitare. Se poate ca pe parcursul unui an sa fi intervenit modificari substantiale in venitul solicitantului. Noi de fiecare data probam documentele justificative, toate fiind analizate in centrala bancii”, a spus pentru DailyBusiness.ro reprezentantul BCC.

In plus, intervine ingreunarea procesului de creditare, intrucat atunci cand incearca sa ia un imprumut solicitantul trebuie sa apeleze la fisc pentru a face dovada veniturilor realizate.

Proiectul contine si o prevedere conform careia, daca solicitantul prezinta documente justificative, atunci pot fi luate in considerare la acordarea creditului si venituri ce depasesc limita de 20%.

Bancile au considerat insa neclara aceasta masura propusa de BNR, deoarece nu mentioneaza care ar fi acele documente justificative.

De partea cealalta, Eugen Radulescu, consilier in cadrul bancii centrale, considera ca masura BNR era necesara intrucat au fost cazuri in care intre veniturile fiscale si cele declarate la banca intervenisera discrepante foarte mari.

Referitor la „neclaritatea” prevederilor, Radulescu spune: „Acesta este rolul unui proiect. Acum sunt asteptate propunerile bancilor care vor fi luate in calcul pentru forma finala”.

Eugen Radulescu sustine ca posibilele dovezi care ar putea sustine majorarile salariale mai mari de 20% in cazul salariatilor ar putea consta in „o dovada privind promovarea sau o schimbare de job din care a rezultat o marire de salariu”.

In trecut insa, piata a gasit solutii pentru a ocoli normele BNR. Spre exemplu, unii angajatori au acceptat insa pana acum sa ofere salariatilor declaratii din care sa rezulte venituri mai mari decat cele realizate.

Consilierul bancii centrale sustine insa ca angajatorii care vor dori sa „isi ajute” angajatii si in noile conditii, se expun foarte mult: „A declara ca ai promovat un angajat fara sa o fi facut intra deja la fals si uz de fals, ceea ce ar putea fi foarte grav pentru firme”.

„Bancile ar fi trebuit sa se adapteze pana acum la situatii de criza, fara sa fi fost nevoie de proiectul BNR”

Cealalta parte a prevederilor din proiect se refera la introducerea conditiilor de stress test (situatii de criza) la acordarea creditelor. Astfel, bancile ar putea fi obligate sa verifice daca solicitantul de credit s-ar incadra pentru acordarea imprumutului in situatia in care leul ar suferi un maxim de depreciere si dobanzile la credite si la comisioanele ar atinge un maxim si sa acorde creditul luand in calcul aceste analize.

In baza acelorasi venituri eligibile, clientii nu s-ar mai incadra pentru sumele maxime care le pot fi acordate in conditii normale.

„Daca decizia BNR va fi aplicata asa cum este mentionata in prezent, consider ca va avea un impact substantial asupra pietei. Se va reduce atat eligibilitatea persoanelor, cat si valoarea creditelor. Consider ca proiectul BNR este o metoda eficienta pentru a limita creditarea”, a spus Radu Craciun, Director Financiar in cadrul Interamerican.

Eugen Radulescu considera ca bancile ar fi trebuit sa isi faca pe cont propriu aceste analize de stress test si sa le fi luat in calcul la acordarea creditelor, asa ca introducerea prevederilor BNR nu ar trebui sa ridice nici o problema.

Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata, impartaseste aceasta parere. „Bancile ar fi trebuit de mult sa preintampine aceste situatii de risc. Practic, BNR le apara pe banci de ele insele.”

„Si pana acum faceam analize pentru situatii de criza, asa ca nu intelegem de ce era nevoie ca BNR sa introduca aceste prevederi”, sustine Ion Dobrica de la Carpatica.

Ce efecte este de asteptat sa aiba asupra pietei masurile BNR, daca ar deveni efective in forma in care se afla la ora actuala in proiect?

Consilierul BNR nu anticipeaza un impact major al noilor reglementari ale bancii centrale asupra pietei creditelor. „Intra in seria masurilor pe care banca centrala le-a tot luat in ultimul timp si care au reusit doar in mica masura sa limiteze creditarea”, sustine Radulescu.

Alte voci sunt de parere ca impactul va fi semnificativ si ca implicatiile introducerii prevederilor va fi mult mai serioase decat implementarea altor masuri luate anterior de banca centrala (cum ar fi majorarea succesiva a dobanzii cheie).

Noua masura este neortodoxa, intrucat BNR nu a actionat asupra ratei dobanzii, prin politica monetara ci a introdus masuri administrative, sustine Liviu Voinea, directorul GEA, care estimeaza ca noile prevederi ale BNR ar putea fi mai eficiente decat cele luate anterior.

Voinea mizeaza pe o incetinire a cresterii creditelor. „Nu stiu ce efecte va avea introducerea masurilor. Cred ca BNR a facut o analiza de impact. Daca creditele au crescut pana acum cu 60% cred ca un procent dorit de BNR ar fi poate 20%.”

„Cu siguranta vom avea o incetinire substantiala a cresterii creditelor. Piata nu va mai creste atat de repede, cum s-a intamplat in anii trecuti, cand s-au inregistrat majorari de 40-60%”, a adaugat Craciun.

Eugen Radulescu se asteapta ca prevederile proiectului sa intre in vigoare abia in toamna. „Va trebui trimis si la Banca Centrala Europeana. Va trebui adus la o forma finala si publicat in Monitorul Oficial, asa incat va mai dura”, sustine consilierul BNR.