Doar 10-15% dintre creditori stiu sa recupereze datoriile de la firmele falimentare

Uniunea Nationala a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare (UNPRL) ar putea declansa, in curand, o campanie menita a constientiza comunitatea de afaceri de modul in care poate reactiona activ la numarul tot mai mare de falimente din economia romaneasca.

„Am vrea ca oamenii de afaceri sa cunoasca toate modificarile aduse legii falimentului. De pilda, am observat ca doar 10-15% dintre patroni cunosc faptul ca pot ataca tranzactiile ce au vizat bunurile patrimoniale realizate de firme in ultimii trei ani inainte de a declara faliment”, a declarat pentru DailyBusiness, Arin Stanescu, presedintele UNPRL.

El spune ca o astfel de masura a fost luata in cazul uzinei Republica.

„In cazul lichidarii uzinei, am descoperit ca peste 60% din patrimoniu fusese instrainat in ultimii trei ani, cu buna stiinta. Am dispus atacarea tranzactiilor, iar bunurile au fost recuperate, fiind fructificate in sensul stingerii datoriilor catre creditori”, a declarat Stanescu.

„Perioada de aur” a falimentelor s-a incheiat

Presedintele UNPRL afirma ca „perioada de aur” a falimentelor, din anii 1990-2000, s-a incheiat, iar declararea acestei proceduri nu mai e asa de simpla si fara consecinte legale.

Regimul juridic al falimentului si reorganizarii judiciare s-a imbunatatit anul trecut in Romania, prin aparitia legii insolventei 85/2006, aceasta fiind aliniata normelor europene. Noua lege este mai favorabila creditorilor si le protejeaza interesele in relatia cu debitorii, in cazul situatiei de insolventa.

„Sa declari faliment in Romania nu mai e asa usor ca acum cativa ani”, spune Stanescu, aratand ca modificarile aduse legii nu iti mai permit sa scapi cu fata curata dupa ce ai „uitat” sa platesti datoriile catre stat si partenerii de afaceri.

„Multe dintre falimentele anilor 1990-2000 vizau o practica extrem de simpla si eficace pentru businessman-ii tranzitiei. Vindeau toate bunurile societatii, isi treceau averea pe alte nume, iar apoi declarau falimentul, plangandu-se statului ca nu au fost buni manageri. Lucrurile s-au schimbat intre timp, iar legislatia permite acum tuturor creditorilor sa urmareasca toate tranzactiile ce au vizat bunurile patrimoniale in ultimii trei ani si chiar sa forteze anularea acestora”, a mai precizat Stanescu.

Anul trecut au fost inregistrate 10.431 firme in faliment, comertul reprezentand cel mai riscant sector de activitate, cu o pondere de 37% din total, potrivit unui studiu al companiei Coface, din luna martie.

Voinea: O practica sanatoasa pentru economie

Dincolo de metodele de recuperare a creantelor de la falimentari si de blamarea publica a acestora, puternic reliefata in mass-media post-decembrista, Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata spune ca falimentul reprezinta o practica sanatoasa pentru economie, menita a indeparta din sistem lipsa de performanta economica.

„Perceptia fata de faliment, in Romania, este una putin deplasata. A da faliment nu inseamna neaparat sa vrei sa scapi de datoriile la stat sau catre partenerii de afaceri”, a afirmat Voinea. „Anual, Franta si Germania se confrunta cu peste 40.000 de dosare de faliment. In Statele Unite, din trei firme nou infiintate, una falimenteaza la numai un an de existenta. Sunt practici economice absolut normale”, a mai spus Voinea.

Romania tinde, din acest punct de vedere, sa se alinieze experientei occidentale in materie. In acest an, conform unui studiului agentiei Coface, in economia romaneasca se vor produce cu 50% mai multe falimente decat anul trecut.

Analistii agentiei arata ca, in primul semestru, peste 7.500 de firme, majoritatea din comert, industria alimentara si constructii, au dat faliment. Cristian Ionescu, managing director Coface Romania, a declarat ca in Romania, mai mult de 95% dintre firme experimenteaza intarzieri la plata creantelor din partea clientilor, in conditiile in care peste 90% din companiile romanesti au o cifra de afaceri sub 1 milion de euro.

Firmele mici, cu management precar – viitoare victime

„In 2007 ma astept ca numarul companiilor romanesti care vor intra in faliment sa continue in acelasi ritm rapid, de 50% pe an, avand ca principala cauza noua legislatie, armonizata cu cea a UE, care va face victime in randul societatilor mici, cu un management si o situatie financiara precare”, a mai spus Cristian Ionescu.

„Faptul ca a crescut numarul falimentelor nu trebuie sa ingrijoreze pe nimeni”, considera seful lichidatorilor, Arin Stanescu. „E un fenomen normal, care afecteaza in principal IMM-urile, acolo unde forta financiara este una redusa, iar un contract neonorat la timp sau un blocaj financiar aparut intr-o perioada cu lichiditate scazuta poate aduce firma in faliment”, a mai declarat Stanescu.

Liviu Voinea explica numarul din ce in ce mai mare de falimente prin faptul ca economia romaneasca genereaza si cere performanta, iar actualizarea legislativa a venit sa corecteze derapajele din anii trecuti. „Falimentele pot avea mai multe cauze, de la cresterea fiscalitatii, care a afectat in principal IMM-urile, la eliminarea barierelor de iesire din piata”, a explicat Voinea.

Procedura nu trebuie privita ca o sperietoare. „A devenit un lucru normal sa dai faliment si sa suporti consecinte, atata timp cat performanta ta manageriala nu s-a ridicat la nivelul exigentei pietei”,a declarat Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare. „Mai exista, intr-adevar, cauze externe, ce tin de blocajul financiar, de indisciplina unor afaceristi care se cred inca in jungla anilor ’90, dar lucrurile au inceput sa se schimbe. Nu mai este asa usor sa dai faliment si sa scapi fara consecinte”, a adaugat Stanescu.