- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Dorinta lui Boc pentru Mos Craciun: Incasari din TVA de sarbatori

22 Nov, 00:03 • razvan.codorean
Guvernul va opera, in sedinta de luni, cea de-a doua rectificare bugetara din acest an. Potrivit proiectului de ordonanta, Executivul isi pune pentru finalul de an toate sperantele in incasarile suplimentare din TVA, evaluate la 2 miliarde lei. Premierul Boc mizeaza, practic, pe cumparaturile de sarbatori ale romanilor.
Dorinta lui Boc pentru Mos Craciun: Incasari din TVA de sarbatori

Executivul este nevoit sa faca a doua rectificare bugetara, dupa cea din august, pentru a acoperi cheltuielile sociale in crestere. Executia bugetara la 9 luni a aratat ca deficitul pe bugetele de pensii, somaj si sanatate aproape s-a dublat fata de perioada similara din 2009, de la 7,1 miliarde lei la 13,3 miliarde lei.

Spre exemplu, numai la bugetul de somaj, deficitul a crescut la 2,1 miliarde de lei, de la 828 milioane la finele lunii septembrie 2009. Cum pana la finele anului, cel putin la nivel declarativ, guvernantii vor sa dea afara peste 26.000 de bugetari, pare logica alocarea a 987,3 milioane lei in plus la Ministerul Muncii, potrivit datelor prezentate de Mediafax.

Dincolo de modul in care va aloca banii, e interesant felul in care Guvernul intentioneaza sa faca rost de finantare. Astfel, dincolo de imprumuturile de la banci, intrate deja in traditie, marile sperante ale Guvernului sunt puse in primul rand pe seama unor incasari suplimentare de 2 miliarde de lei din TVA. Alti 1,1 miliarde de lei ar urma sa fie obtinuti din accize (910,1 milioane de lei) si din veniturile din capital (224,7 milioane de lei)

Asta in conditiile in care Executivul estimeaza pentru sfarsitul anului incasari mai mici din impozitul pe profit, in special din cauza recesiunii si a cresterii creditelor neperformante.

Datele prezentate arata, negru pe alb, ca marile sperante ale Guvernului sunt legate de cumparaturile de sfarsit de an. Comerciantii vand, de sarbatori, de 2-3 ori mai mult decat intr-o perioada obisnuita, iar cum toate marfurile, de la carburanti, la mancare si cadouri de Craciun sunt insotite de TVA, asteapta cu speranta „darul” de la Mos Craciun.

Ce se va intampla daca Guvernul nu va incasa acesti bani, avand in vedere scaderea puternica a cererii, prognozata de retaileri?

Probabil, va imprumuta si mai mult de la banci si nu isi va plati datoriile catre firme. Presedintele Basescu a anuntat, de altfel, joi seara, la TVR, ca statul are de gand sa imprumute 1 miliard de euro.

Bineinteles, la nivel oficial, Guvernul isi leaga sperantele cresterii incasarilor din TVA de „performantele foarte bune la nivel de colectare”.

Executia bugetara la 9 luni arata insa ca veniturile din taxa pe valoarea adaugata au crescut cu numai 7,3%, la 27,2 miliarde de lei. Iar la acest procent a contribuit serios majorarea TVA-ului la 24% din iulie, care a crescut incasarile din august si septembrie cu peste 30%.

Imbunatatirea colectarii se vede mai degraba in incasarile din impozite, iar acolo situatia sta mai prost decat s-a estimat la rectificarea bugetara din august.

Potrivit proiectului de rectificare bugetara prezentat de Mediafax, la impozitele pe profit si venit se anunta un minus de aproape 1 miliard de lei. Nici la veniturile nefiscale Guvernul nu sta mai bine. Incasarile din dividende si alte castiguri ale statului de la institutiile publice, regii si societatii nationale, anunta un minus de 780,3 milioane de lei.

Bugetul statului, la bani marunti

Cum sta statul in prezent cu banii? La capitolul venituri, statistica la 9 luni (cea mai recent data publicitatii) arata incasari de 120,4 miliarde de lei, reprezentand 23,5% din PIB, cu 3,6% mai mult decat in perioada similara a anului trecut. Plusul se datoreaza, in mare parte, cresterii accizelor si TVA-ului.

Nu foarte surprinzator, statul a continuat sa cheltuie mai mult decat incaseaza. Cheltuielile bugetare au avansat pe ansamblul primelor 9 luni cu 1,5%, la 143,7 miliarde lei, „ca urmare a cresterii cheltuielilor cu ajutorul de somaj precum si a celor din sanatate pentru plata arieratelor catre spitale si furnizorii de medicamente si materiale sanitare „.

Cu alte cuvinte, in preajma vizitei FMI in Romania, statul si-a platit o parte din arierate. Vestea proasta este ca banii platiti in septembrie ar putea fi ultimii achitati mediului de afaceri in acest an, daca guvernantii nu vor primi „cadoul” de 2 miliarde de lei din TVA si miliardul de euro asteptat din obligatiunile externe.

Nu trebuie uitat faptul ca Guvernul s-a angajat sa tina cu dintii de deficitul bugetar negociat cu FMI, de 6,8% din PIB. La 9 luni, deficitul era de 4,56% din PIB, sub nivelul de 5,2% inregistrat in 2009, insa statistica arata ca in septembrie, deficitul a crescut cu 0,46%, dupa avansul de 0,2% din PIB din august.

Dincolo de cresterea cheltuielilor cu cofinantarea programelor europene (161%), un lucru pozitiv pentru ca inseamna ca a crescut gradul de absorbtie a fondurilor UE, executia bugetara la 9 luni a mai aratat un lucru interesant.

Faptul ca, desi premierul s-a batut cu pumnul in piept ca a taiat salariile si sporurile „nesimtite”, cheltuielile de personal in sectorul bugetar s-au redus cu numai 3% in septembrie fata de perioada similara din anul trecut, la 3,16 miliarde de lei. Asta desi veniturile bugetarilor au scazut cu 25% si au fost eliminate primele, stimulentele si alte sporuri. La 9 luni, cheltuielile de personal s-au redus cu 6,4%.

Va fi interesant de vazut cu cat vor scadea cheltuielile de personal la finele anului, daca Guvernul isi va pune in practica planurile de a disponibiliza cei 26.000 de bugetari.

Consultantul economic Bogdan Baltazar declara, in aprilie, pentru DailyBusiness.ro, ca reforma aparatului bugetar se va realiza numai pe hartie.

”In conditiile in care schemele de personal prevad zeci de mii de posturi bugetate, dar neocupate, vom vedea o taiere din pix ale acestora. Astfel, vom avea restructurari bugetare de zeci de mii de posturi, insa nu vom avea someri de la stat”, a explicat consultantul.

Cu sau fara reforme, analistii citati de DailyBusiness.ro spun ca fara relansarea consumului sansele sa iesim din recesiune sunt reduse.