Economia romaneasca, sensibila la socurile externe din cauza competitivitatii reduse

Cresterea economica raportata pe primul semestru, mult sub asteptarile analistilor, a fost un element surpriza si a lovit direct in moneda nationala. Publicarea rezultatelor a condus la sporirea neincrederii investitorilor speculativi in moneda nationala, leul depreciindu-se in urmatoarele zile cu 1,3% in raport cu euro, se arata in unul din rapoartele grupului financiar ING Romania.

Doar sectorul constructiilor a inregistrat un avans considerabil in primul semestru, in raport cu aceeasi perioada anului trecut, in timp ce competitivitatea sectorului industrial a avut de suferit de pe urma aprecierii leului din primul semestru (multi producatori de pe acest segment valorificand productia la export). Totodata, agricultura a fost afectata de seceta, mai precizeaza documentul.

Evolutia slaba a economiei s-a mentinut in luna iulie, rapoartele referitoare la evolutia productiei industriale din aceasta perioada aratand ca o influenta negativa asupra competitivitatii a avut-o si cresterea costurilor cu forta de munca, salariile majorandu-se cu peste 20% in intervalul iulie 2006 – iulie 2007.

Majoritatea sectoarelor eonomice sunt afectate de intarzierea reformelor structurale. Lipsa acestora in agricultura (realizarea unor sisteme de irigatii etc.) a facut ca productia agricola sa fie dependenta de nivelul de precipitatii din anul respectiv.

In sectorul industrial, cel mai adesea producatorii au intarziat retehnologizarea, mizand pe avantajul pretului mic si nu pe competitivitatea produselor. Scaderea incasarilor la export ca urmare a deprecierii leului a facut ca multi producatori, in special cei din industria usoara sa nu mai poata ramane pe piata.

Fluctuatiile de curs afecteaza comertul exterior

Basarab Gogoneata, lector universitar la Facultatea de Studii Economice sustine, intr-un studiu recent, ca poate fi demonstrata o legatura directa intre evolutia monedei nationale si cea a comertului exterior.

Pentru a demonstra influenta pe care intarirea leului din primele luni ale anului a avut-o asupra comertului exterior la Romaniei, Gogoneata a preluat un model dezvoltat de economisti internationali, pe baza caruia a fost stabilita o corelatie intre evolutia Bursei din New York si cea a Bursei din Frankfurt.

Modelul a fost folosit de economist pentru a vedea daca pot fi stabilite corelatii intre aprecierea monedei si adancirea balantei comerciale.

Analizarea evolutiei indicatorilor din ultimii ani prin prisma modelului a aratat ca, daca in ce priveste Ungaria, de exemplu, nu se observa existenta unei corelatii intre evolutia cursului de schimb si cea a deficitului comercial, in Romania aprecierea leului a avut o influenta puternica asupra adancirii balantei comerciale.

„In cazul Romaniei, cu cat aprecierea reala a leului este mai puternica, cu atat deficitul comercial a fost mai mare, ceea ce scumpirea leului a descurajat exporturile”, a aratat economistul.

O apreciere reala scade competitivitatea produselor romanesti la nivel european (exportatorii incaseaza mai putini bani pe contracte deci au mai putine resurse pentru a dezvolta produse competitive).

Structura exporturilor romanesti este principalul factor care, considera Gogoneata, a facut productia romaneasca de export atat de sensibila la aprecierea leului. In anii trecuti, exporturile se bazau in mare parte pe productia in sistem lohn, care la randul sau miza pe forta de munca ieftina.

Liberalizarea pietei fortei de munca si migrarea muncitorilor romani spre strainatate a condus la falimentul multora din firmele din industria usoara. Totodata, scaderea sumelor incasate de aceste companii pe contractele de export au grabit falimentul multor firme din domeniu.

Spre deosebire de Romania, „Ungaria exporta mai mult, in valori relative (raportat la marimea pietei n.r.) si o mare parte din exporturi sunt bunuri cu valoare adaugata, high tech”, a precizat analistul financiar.

In cazul Ungariei, s-a observat ca evolutia forintului nu a fost strans legata de cea a deficitului comercial, exporturile nefiind influentate de fluctuatiile monedei ungare.

De regula, aratat analistul financiar, deficitul de cont curent este acoperit de investitiile directe. „Ceea ce ne sperie este ca banii nu merg spre investitii productive. Investitii strategice precum Ford, sunt nesemnificative in raport cu investitiile din domeniul imobiliar care nu hranesc productivitatea”.