Economia romaneasca, supraincalzita si tot mai sensibila la crizele financiare externe

Cu un deficit de cont curent in crestere si o moneda oscilanta, influentata de speculatori, economia romaneasca va deveni tot mai sensibila la crizele din economia globala, comenteaza analistii economici.

Romania are o economie supraincalzita, in care balanta comerciala atarna tot mai greu spre importuri. Practic, producem mai putin decat importam, in timp ce moneda nationala se tine destul de sus, unii spun chiar artificial, fata de euro si dolar. In plus, investitiile straine nu mai sunt la nivelul celor de anul trecut. Asa arata radiografia unei economii romanesti supraincalzite, asupra careia analistii de la Standard&Poor’s trag un semnal de alarma.

Romania se numara printre tarile din regiunea EMEA, care cuprinde Europa, Orientul Mijlociu si Asia, cu cea mai mare expunere la riscurile asociate extinderii si intensificarii perioadei actuale de reducere accentuata a volumului de lichiditati de pe pietele monetare, spune agentia Standard&Poor’s.

„Avem de-a face cu o economie supraincalzita, ceea ce e ingrijorator”, explica, pentru DailyBusiness, Ionut Dumitru, economistul sef de la Raiffeisen Bank. „Avem un deficit de cont curent situat in prezent la 13% din PIB si care pana la finele anului, ar putea ajunge la 14-15%. Daca adaugam si faptul ca investitiile straine sunt in scadere, aveam de-a face cu un peisaj economic nu foarte atractiv”, spune Dumitru.

Toate acestea dau un climat economic nesanatos, care, in cele din urma, se va traduce intr-o economie vulnerabila, influentata tot mai puternic de crizele de pe pietele de capital, estimeaza analistii.

Romania, mai instabila decat Rusia si Ucraina

Analistii S&P au intocmit un clasament al statelor care risca sa fie puternic afectate de o potentiala mentinere, pentru o perioada mai indelungata de timp, a conditiilor actuale severe de creditare.

Din acest punct de vedere, Romania se afla pe locul 5, cu +0,7 puncte, dupa Letonia (+1,3 puncte), Islanda (+1,2 puncte), Bulgaria (+1 punct) si Turcia (+0,8 puncte), potrivit Indicelui Vulnerabilitatii Lichiditatilor, calculat de S&P si inclus in raportul „In ce directie se indreapta ratingurile tarilor din EMEA, pe masura ce ciclul creditelor are o evolutie defavorabila?”.

Pe de alta parte, agentia de rating apreciaza ca Rusia, Egiptul, Ucraina si Republica Ceha nu au motive de ingrijorare, in timp ce Lituania, Libanul, Slovacia sau Polonia se afla intr-o pozitie intermediara.

„Calculul efectuat de analistii S&P vorbeste de economii stabile si mai putin stabile. Din acest punct de vedere, suntem departe de Rusia, Ucraina sau Polonia si Slovacia, acolo unde cresterea economica, dezvoltarea pietelor de capital, s-a desfasurat pe fundamente mult mai sanatoase”, explica analistul Ionut Dumitru, de la Raiffeisen Bank.

„Din acest punct de vedere, se dovedeste inca odata faptul ca aprecierea leului poate fi privita ca una in principal speculativa si care nu a tinut neaparat de realitatile economice ale Romaniei”, a mai spus Dumitru.

Indicele de vulnerabilitate, prezentat si calculat de S&P, este un indicator simplu, ce cumuleaza date precum datoria publica ca pondere in produsul intern brut sau gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investitii straine.

Victima globalizarii

Analistii economici cred ca estimarile S&P sunt oarecum alarmiste si nu tin seama de intreaga fateta a problemei.

Melania Hancila, analist financiar la Credit Europe Bank, considera ca semnalele lansate de Standard&Poors ar putea fi percepute cel mult ca un semnal de ingrijorare, cu scopul de a constientiza pietele vizate.

„Avem o economie stabila, in care jocul liberei concurente functioneaza. Este normal ca economia sa fie influentata de situatia externa, in conditiile globalizarii”, a declarat pentru DailyBusiness Melania Hancila. „Cred insa ca exista destul de multe argumente, de la nivelul redus al datoriei externe la necesarul nostru de finantare si potentialul de business, care pot sustine faptul ca dinamica economica va continua trendul pozitiv, iar daca vor fi sincope, ar putea fi unele conjuncturale, cu impact destul de redus”, a mai spus Hancila.

Pe de alta parte, Lucian Anghel, economistul sef al BCR, explica faptul ca principala problema sesizata de analistii S&P, deficitul de cont curent, este intr-adevar ingrijoratoare, prin magnitudinea sa, insa este una inerenta, avand in vedere evolutia economica a Romaniei.

„Deficitul de cont curent este alimentat de multi factori. Importurile de tehnologie din ultimii ani, importurile de bunuri de capital, toate acestea atarna serios in balanta”, a explicat Anghel. Acestea sunt insa absolut necesare, in conditiile unei reconfigurari a economiei romanesti. Reducerea discrepantelor tehnologice si cresterea productiei vor genera, cu siguranta, o reconfigurare a structurii exporturilor in urmatorii ani, fapt ce va echilibra balanta financiara”, a mai aratat economistul sef al BCR.

Efectele crizelor: datorii mai mari, leu mai slab

Efectele crizelor de pe pietele internationale de capital pot duce la o depreciere a monedei nationale, deja anticipata de analisti, dar si la o crestere a datoriei publice, aflata inca la cote destul de reduse.

„Estimez un leu, spre finele anului, la o cota de 3,3 lei/euro”, declara Melania Hancila, analist financiar la Credit Europe Bank.

„Un leu in depreciere, dar nu accentuata, dar si o crestere a datoriei publice cu cateva procente”, prevede si Lucian Anghel, de la BCR.

Evolutia pietelor monetare mai depinde insa si de gradul de implicare a guvernantilor. „Totul va tine de modul in care autoritatile vor stii sa gestioneze o eventuala retragere din piata a fluxurilor de capital”, a declarat analistul Ionut Dumitru, de la Raiffeissen. „Datoria publica este inca redusa, posibilitatile de creditare, in noua conjunctura determinata de accederea in UE, au crescut foarte mult, iar o majorare a datelor de dobanda la care ne putem imprumuta, nu ar putea fi semnificativa”, a precizat Dumitru.

Analistul economic Lucian Anghel crede, pe de alta parte, ca modul in care se va comporta economia romaneasca la eventualele crize externe tine de gradul de integrare economica al Romaniei in structurile UE.

„Acum creste foarte puternic datoria privata, venita in special prin intermediul companiilor mama. In functie de modul in care aceste companii vor reusi sa integreze filialele din Romania, costurile vor fi resimtite mai multe sau mai putin. Cert este ca va mai dura ceva timp sa ajungem din urma, cel putin la nivel tehnologic, realitatile economice din UE”, a conchis Anghel.