Efectele imbatranirii populatiei asupra economiei

Mediana varstei populatiei totala va
ajunge la 46 de ani in 2030 si 52 de ani in 2060, de la 39 de ani in
2011.

In prezent, 1 din 7 romani are peste 65
de ani, in 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar in
2060 la 1 din 3, daca natalitatea nu va fi imbunatatita.

O prima consecinta economica a
imbatranirii si reducerii populatiei totale este scaderea PIB-ului
potential, prin diminuarea contributiei fortei de munca, dar si a
capitalului, in conditiile afectarii economisirii interne, potrivit
analistilor BCR.

PIB-ul potential al Romaniei a scazut
la 1,3% in 2013, de la 5% in 2004, pe seama contractiei investitiilor
private.

Circa o treime din forta de munca din
Romania se regaseste in agricultura, fata de doar 3,4% in zona euro.
Sectorul serviciilor reprezinta 42% din forta de munca ocupata in
Romania, comparativ cu 72% in zona euro.

Daca in anul 1990 existau 0,4
pensionari la fiecare salariat, raportul s-a inversat din 1998, iar
in prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari, urmand ca la
orizontul anului 2060 la fiecare salariat sa fie 1,5 pensionari.

“Oferirea de alternative viabile pe
piata fortei de munca persoanelor cu varsta de peste 50 de ani
reprezinta o prioritate pentru Romania, in conditiile in care
populatia inactiva din aceasta grupa de varsta a crescut puternic
dupa anul 2008 datorita pensionarilor efectuate inclusiv pe fondul
recesiunii economice”, spun oficialii BCR.

Potrivit acestora, reforma
agriculturii, cu participarea sectorului privat si public, poate fi o
solutie in acest sens; o lege care sa stimuleze comasarea terenurilor
agricole in mari exploatatii, prin subventionarea cheltuielilor
notariale si de cadastru efectuate de fermierii varstnici cu ocazia
vanzarii terenurilor, ar fi benefica.

A doua consecinta este presiunea tot
mai mare asupra bugetului de stat, atat pe partea de venituri,
prin afectarea cresterii economice, cat si pe partea de cheltuieli,
prin majorarea cheltuielilor pentru asistenta sociala si sanatate.

Orice crestere a cheltuielilor publice
pentru protectie sociala peste nivelul actual poate avea loc numai in
conditiile in care are loc si o crestere a ponderii veniturilor
bugetare in PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea
Europeana, de 32,9% din PIB in 2011. Cresterea veniturilor bugetare
in PIB trebuie sa se faca prin intensificarea luptei impotriva
evaziunii fiscale si nu prin majorarea fiscalitatii, care ar degrada
mediul de afaceri.

A treia consecinta a imbatranirii si
reducerii populatiei consta in afectarea ratei interne de
economisire si, implicit, a investitiilor.

„Stimularea economisirii
populatiei este esentiala pentru reducerea dependentei Romaniei de
fluxurile externe de capital si finantarea interna a cresterii
economice – depozite bancare clasice, fonduri de pensii private,
fonduri de investitii cu diverse grade de risc, asigurari de viata cu
o componenta investitionala, obligatiuni de stat, piata de capital”,
spun analistii BCR.

Conform acestora, Romania are in
continuare un deficit de cont curent mare in raport cu noul set de
indicatori de evaluare a vulnerabilitatii macroeconomice la nivelul
Uniunii Europene, care solicita o valoare cuprinsa intre minus 4% si
plus 6% din PIB in ultimii trei ani. Politicile de restrangere a
creditului de consum in valuta sunt justificate in acest context.

Raportul arata ca performanta slaba a
Romaniei in domeniul serviciilor comercializabile (turism) lasa loc
suficient pentru o imbunatatire a deficitului de cont curent. In
2012, Romania a avut un sold negativ al serviciilor de turism in
balanta de plati de 300 de milioane de euro, in timp ce Bulgaria a
avut intrari nete de 1,9 miliarde euro.

[b]Un roman are active financiare de 13
ori mai mici decat un german[/b]

Un roman are active financiare de 13
ori mai mici decat un german, fiind in principal active ilichide,
fapt care ridica probleme majore cu privire la resursele financiare
care pot fi utilizate la batranete, potrivit unui raport al
analistilor economici din cadrul Bancii Comerciale Romane (BCR).

„Plasamentele ilichide de tipul
actiunilor necotate si alte participatii sunt predominante in
structura activelor financiare ale romanilor cu o pondere de 47% in
total, fata de un nivel de 16% in Polonia si 5% in Germania”,
conform raportului.

In 2011, aproape o treime din populatia
totala a Romaniei era afectata de saracie materiala severa.
Persoanele in varsta sunt mai vulnerabile fata de saracia severa in
comparatie cu cele cu varsta sub 65 de ani.

Potrivit raportului BCR, numai 9%
dintre pensionarii romani isi permit in prezent o vacanta de o
saptamana pe an departe de casa, fata de 76% dintre pensionarii
germani.

Analistii sunt de parere ca
autoritatile trebuie sa dezvolte domeniile economice care pot reduce
saracia, prin orientarea agriculturii spre piata, si mai putin sa
acorde ajutoare sociale.