Gaz pe foc in razboiul pe Rosia Montana: Pretul record al aurului a dublat miza (Vezi FOTO, VIDEO)

Rosia Montana reprezinta, de aproape doua milenii, un adevarat ‘El Dorado’ pentru cautatorii de aur. Primii care au scos aur si argint din Muncii Apuseni au fost dacii, iar apoi romanii au transformat Alburnus Maior (vechiul nume al localitatii) intr-o adevarata fabrica de bani. Dupa 2.000 de ani de exploatari intensive, comoara de la Rosia Montana pare inepuizabila.

Potrivit studiilor geologice realizate de Rosia Montana Gold Corporation, firma care a obtinut concesiunea zonei, in munte s-ar afla inca 314 tone de aur si 1.480 de tone de argint ce ar putea fi exploatate 16 ani de acum incolo.

Din aceasta comoara, ar urma sa rezulte, dupa prelucrare, 7,9 milioane de uncii de aur si 29 milioane de uncii de argint, in conditiile in care, potrivit declaratiilor facute pentru DailyBusiness.ro de reprezentantii RMGC, in urma procesului tehnologic se pierde 21% la aur si 40% la argint.
[gallery:184]
Ca in orice estimare de acest gen, datele sunt relative. Ar putea fi mai mult sau mai putin aur si argint. Un studiu realizat de Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, estima in 2007 zacamintele de la Rosia Montana la 247,7 mil. tone de aur si 898 de tone de argint.

Daca luam in calcul explozia pretului metalelor pretioase, comoara de la Rosia Montana a ajuns sa valoreze, in prezent, aproape 11 miliarde de dolari, dupa ce, in urma cu trei ani, era evaluata la 5 miliarde dolari.

Miercuri, aurul a batut un nou record istoric, fiind cotat la 1312,05 dolari/uncie, iar cum la Rosia Montana se estimeaza ca ar putea fi extrase 10,1 milioane de uncii de aur din care, dupa prelucrare, vor mai ramane 7,9 milioane uncii, ar insemna incasari de 10,3 miliarde dolari.

Si argintul se afla la cea mai buna cotatie din ultimii 30 de ani, de 21,83 dolari pe uncie. Calculul teoretic arata ca daca s-ar vinde cele 29 milioane de uncii de argint obtinute dupa extragere, compania ar incasa 633 milioane dolari.

Cei care conduc Rosia Montana Gold Corporation, companie infiintata in 1997 pentru a exploata comoara din Apuseni, ar putea sa isi frece mainile de bucurie. Pana la urma, tergiversarea lansarii proiectului i-a adus in postura de a controla un business cu o valoare dubla fata de cat estimau in 2007.

In urma cu trei ani, cu o investitie estimata la 1,7 miliarde de dolari, RMGC urma sa incaseze venituri din vanzarea aurului si argintului de 5 miliarde dolari, in conditiile in care estima cotatia aurului la 600 dolari/uncie, iar argintul la 10 dolari.

Oricum, potrivit studiului de impact realizat de RMGCfirma ar putea ajunge sa inregistreze pierderi doar daca pretul aurului ar cobora la 450 dolari/uncie (de trei ori mai putin decat pretul la zi – n.r.), iar al argintului la 8 dolari.

Intrebati de catre DailyBusiness.ro daca suma alocata statului roman ar trebui recalculata, luand in calcul cresterea pretului aurului, oficialii RMGC au spus ca partea de castig a statului este direct proportionala cu valoarea aurului si argintului vandut de companie. Cu alte cuvinte, cu cat pretul aurului va fi mai mare la valorificare, cu atat va creste si suma incasata de statul roman – pe langa taxe si impozite, statul va incasa 19% din profitul afacerii (pentru ca este actionar cu 19% in RMGC) si 4% din valoarea vanzarilor de metale pretioase rezultate din exploatare (redeventa).

Si totusi, de ce se multumeste statul roman doar cu 2,6 miliarde dolari?

Rosia Montana se anunta o super afacere pentru canadienii de la Gabriel Resources, insa mai putin pentru statul roman. La fel ca in cazul Petrom, a fost nevoie de venirea unor investitori straini care sa ne invete cum sa ne exploatam eficient resursele.

Daca la Petrom, OMV a oferit 1,5 miliarde de euro pentru pachetul majoritar, ajungand in postura de a exploata resursele de petrol ale Romaniei la o taxa de redeventa infima, in cazul zacamintelor de aur si argint de la Rosia Montana, canadienii de la Gabriel Resources, o companie miniera cu sediul in Canada si listata la Bursa din Toronto, au procedat diferit. In 1997, profitand de faptul ca exploatarea miniera se inchisese din lipsa de bani, au infiintat cu Minvest Deva compania Euro Gold Resources S.A, ce a devenit ulterior Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) si care a primit, in 1999, licenta de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur si argint.

Controversata concesiune, ce a facut sa curga rauri de acuze pe scena politica, a adus statul in postura de a detine numai 19,31 % din acest business, 80,46% fiind al canadienilor, iar 0,23% al unor actionari minoritari.

Rosia Montana Gold Corporation sustinea, pana mai ieri, faptul ca Romania va castiga de pe urma proiectului 4 miliarde de euro. Campania TV a fost insa suspendata de CNA pe motiv ca nu prezinta realitatea.

De fapt, beneficiile directe, de pe urma actiunilor, taxelor si impozitelor erau de numai 1,8 miliarde de euro, calcul facut de RMGC la un pret al aurului de 900 dolari/uncie si de 12,5 dolari/uncie pentru argint.

Restul de 2,2 miliarde dolari reprezentau beneficii indirecte mult mai greu cuantificabile, adica bani cheltuiti de companie in Romania pentru resurse umane, constructii, energie electrica, materiale, transport, reactivi, piese de schimb si altele.

In prezent, luand in calcul ultimele cotatii ale aurului si argintului, castigul net al Romaniei ar creste, proportional, la valoarea de 2,6 miliarde dolari. Calculul reprezinta o estimare care nu tine cont de posibilele evolutii viitoare ale pretului aurului, aspect asupra caruia nici firmele de consultanta nu au o pozitie comuna, insa da un indiciu despre faptul ca suma alocata statului roman nu ar creste semnificativ. La acesti bani s-ar adauga, bineinteles, beneficiile indirecte, evaluate acum in planul de afaceri la 2,2 mld.dolari.

Asta in timp ce veniturile generate de vanzarea aurului si argintului ar putea fi de 11 miliarde de dolari, iar investitia necesara este, conform datelor canadienilor, de 1,7 miliarde.

Pana acum, RMGC a cheltuit aproape 400 milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului. Faza de constructie va mai aduce inca 876 milioane de dolari, iar diferenta de aproximativ 500 milioane (pana la totalul de 1,7 mld. dolari) este planificata a fi cheltuita in fazele de dezvoltare si in cea de inchidere a minei, dupa terminarea exploatarii.

Concluzia? RMGC ar putea castiga net, din acest business, in jur de 4,5 miliarde de dolari, suma care reiese scazand din incasarile totale cheltuielile cu investitia, sumele alocate statului si cheltuielile de operare. Asta daca pretul aurului nu va creste in continuare, pana ce sa se apuce de treaba. Si bineinteles, daca nu se modifica semnificativ costurile de exploatare.

De ce nu a facut statul aceasta afacere? In 1997, la infiintarea companiei mixte cu canadienii, se spunea ca nu avem tehnologia necesara, iar investitia ar fi prea mare pentru potentialul Romaniei.

In 2010, cei 1,7 miliarde de dolari necesari pentru a face proiectul par o suma infima in comparatie cu sumele pe care statul le imprumuta ca sa plateasca salarii si pensii (imprumuturi totale de 19 mld. euro in ultimii doi ani de la FMI si UE). La fel ca in cazul Petrom, autoritatile evita sa comenteze, invocand contractul de parteneriat si licenta de concesiune.

Proiectul Rosia Montana, blocat in avize

In prezent, proiectul Rosia Montana este blocat in faza de avizare. Comitetul de Analiza Tehnica, format din experti desemnati de mai multe ministere, reevalueaza impactul asupra mediului, iar Comisia Nationala de Arheologie analizeaza cererea de descarcare arheologica a masivului Carnic.

Pentru a incepe exploatarea, RMGC mai are multi pasi de facut. Oponentii proiectului, printre care se afla inclusiv Academia Romana, afirma ca exploatarea miniera cu cianuri ar inseamna un dezastru ecologic. Inclusiv Parlamentul European a aprobat o rezolutie prin care recomanda interzicerea folosirea cianurilor in minerit.

Pe de alta parte, cei de la Rosia Montana Gold Corporation spun ca metoda folosita pentru extragerea aurului si argintului din minereuri, prin tratarea cu cianuri, ar fi cea mai fezabila din punct de vedere economic, dar si al protectiei mediului. „Nu exista o metoda mai buna care sa fie si disponibila”, spun reprezentantii RMGC.

In studiul de impact, compania afirma ca peste 90% din productia mondiala de aur se obtine prin cianurare. Daca ar fi ales alta, de pilda topirea minereului, avand in vedere ca minereul este destul de slab, n-ar mai fi fost rentabil. In plus, nu s-ar mai fi extras argintul, iar canadienii isi pun mari sperante in zacamintele de argint.

”Minereurile de la Rosia Montana au continuturi scazute. Zonele cu continuturi ridicate au fost exploatate in decursul a peste 2000 de ani. Veniturile care pot fi inregistrate pe tona de minereu sunt, prin urmare, reduse, iar metoda de procesare utilizata trebuie sa implice costuri de operare scazute”, se spune in studiul de impact.

Cine are dreptate? Decizia va fi luata de autoritatile romane. Presedintele Basescu a declarat ca asteapta rapoartele specialistilor, iar apoi isi va spune opinia. Daca Basescu va da unda verde, cu siguranta exploatarea de la Rosia Montana va fi demarata. Vor urma 16 ani de exploatare. La final, RMGC promite ca va ecologiza intreaga zona. Oponentii proiectului se tem ca in urma va ramane doar un lac de cianuri.

Razboi mediatic intre canadieni si ONG-urile romanesti

Proiectul Rosia Montana este contestat puternic de o „armata” de 70 de ONG-uri de mediu, care avertizeaza ca zona va fi distrusa iremediabil. Acestea militeaza chiar pentru includerea Rosiei Montante in patrimoniul Unesco.

De partea cealalta, RMGC raspunde cu numeroase studii de impact si campanii in media, cea mai cunoscuta fiind initiativa din vara, extrem de controversata in presa si blogosfera romaneasca, de a invita o serie de jurnalisti cunoscuti in Noua Zeelanda, pentru a vedea cum arata o exploatare cu cianuri.

ONG-urile duc o lupta „de gherila” contra proiectului. Vedeti mai jos un clip in care sunt criticati jurnalistii care au acceptat excursia de presa in Noua Zeelanda si i se solicita presei o pozitie echidistanta si profesionista.

[dbvideo=493]

Vezi mai jos clipul de prezentare al RMGC cu sugestii despre ce ar putea face Romania cu cei 4 mld. dolari care ar urma sa fie obtinuti din proiectul Rosia Montana (spotul a fost refacut dupa ce CNA l-a interzis pentru ca nu este clar de unde rezulta suma de 4 mld.)

[dbvideo=494]