Grecia, falimentata de Jocurile Olimpice 2004?

„Cand vine vorba de a cheltui in exces, Grecia castiga medalia de aur”, asa se incepe ironic articolul Associated Press, care vrea sa evidentieze cauzele care au dus la indatorarea peste masura a statului elen.

Stella Alfieri, fost membru al Parlamentului elen care s-a declarat impotriva organizarii Jocurilor Olimpice de catre Grecia, considera ca acest eveniment a dat startul cheltuielilor publice iresponsabile din statul elen.

Jocurile Olimpice din 2004 au costat guvernul atenian 11 mld. dolari, dublu fata de bugetul anticipat initial. Iar suma nu include costurile cu marile proiecte de infrastructura, finalizate in graba pe ultima suta de metri inaintea jocurilor, la preturi mult umflate.

Pe de alta parte, Jacques Rogge, presedintele Comitetului International Olimpic (CIO), considera ca datoria Greciei de aproape 400 mld. dolari este prea mare pentru a fi pusa pe seama cheltuielilor cu Jocurile Olimpice din 2004.

Oficialul CIO considera ca Grecia trage ponosoale cheltuielilor mari cu proiectele de infrastructura si infrastructura din Atena, derulate anterior gazduirii marelui eveniment sportiv.

Astfel, inaintea Jocurilor Olimpice, in capitala dens populata a Greciei s-a construit, printre altele, un sistem nou de metrou, un aeroport si o retea moderna de tramvaie.

Pe aceste avantaje, date de modernizarea infrastructurii, se bazeaza si organizatorii Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012, in contextul in care si Marea Britanie are probleme cu datoriile prea mari.

Bugetul Marii Britanii pentru organizarea evenimentului se ridica la 13,3 mld. dolari, dupa ce saptamana trecuta guvernul britanic a anuntat diminuarea acestuia cu 38 mil. dolari, pentru a reduce deficitul bugetar al tarii.

In ultimii 10 ani, Grecia si-a mentinut deficitul bugetar usor peste limita de 3% impusa de Uniunea Europeana, dar a crescut puternic in 2009 pana la 13,6%, cel mai mare nivel de cand Grecia s-a aflat ultima data in recesiune, in 1993.

Grecia va primi un pachet de imprumuturi internationale de 135 mld. dolari pana in 2012 de la FMI si statele UE, ingrijorate ca situatia din statul elen va afecta evolutia monedei unice.