Guvernul si mediul de afaceri masoara criza cu \”rigle\” diferite

Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a prezentat, ieri, intr-o conferinta de presa, „primul succes” al politicii fiscale a noului cabinet, un deficit de 1,5% din PIB, in primele trei luni ale anului, in limitele impuse de Fondul Monetar International.

Pogea a declarat ca scaderea deficitului este un semn bun in contextul crizei, si ca masurile luate in aceasta perioada si-au dovedit eficienta. Executivul a rectificat bugetul, a inghetat salariile si se pregateste acum sa creasca nivelul incasarilor, prin introducerea impozitului forfetar si prezentarea unui pachet de masuri, pregatit de ANAF, ce ar urma sa imbunatateasca colectarea.

Pe de alta parte, aceleasi date, prezentate ca incurajatoare de executiv, arata, in opinia analistilor, faptul ca economia nu se simte deloc bine. In plus, masurile anti-criza, concretizate pana in prezent doar in plata de catre Guvern a facturilor restante din 2008, lipsesc cu desavarsire.

„Deficitul nu reprezinta un indicator relevant, in contextul crizei”, a declarat analistul economic Eugen Ovidiu Chirovici, intrebandu-se care va fi pretul pentru acest deficit.
„Va relansa economia, va stimula repornirea motoarelor economice, sau dimpotriva, va adanci si mai mult criza? Degeaba imbunatatesti colectarea, introduci noi impozite, daca nu vei mai avea de unde sa iei”, a declarat analistul.

Executia bugetara prezentata de ministrul Pogea arata, astfel, ca incasarile din impozitul pe profit au scazut cu 337 milioane de lei (80 mil.euro), veniturile colectate din TVA au fost cu 1,72 miliarde lei mai mici (408 mil.euro), in timp ce veniturile nefiscale au scazut cu 356 milioane de lei (84,5 mil.euro). Doar accizele si impozitele pe salarii au adus mai multi bani, in total aproape 1,5 mld.lei (350 mil.euro).

In schimb, guvernul, desi la nivel oficial a anuntat reducerea cheltuielilor, cele cu personalul au inregistrat cea mai mare dinamica la buget, avansand cu 1,67 miliarde lei (390 mil.euro) comparativ cu primul trimestru din 2008. La fel, cheltuielile cu bunurile si serviciile, un alt domeniu unde guvernul a promis ca „va taia in carne vie” au urcat cu 470 milioane de lei (111 mil.euro).

Economia a trecut in faza „masuri disperate”

Un alt exemplu de perceptie diferita a statisticilor este cel al studiului privind creditarea IMM-urilor, prezentat de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

In timp ce autoritatile au prezentat drept un „succes anti-criza” cresterea de 2,5 ori a garantiilor acordate de fond in primele patru luni, privit mai atent, acelasi studiu arata ca aproape 80% din noile finantarile acordate s-au facut numai pentru sustinerea vechilor linii de credit (refinantari – n.r.) si nu pentru dezvoltarea afacerilor, fapt confirmat de presedintele institutiei, Aurel Saramet. Mai mult chiar, datele FNGCIMM arata ca solicitarile pentru plata ca urmare a neachitarii ratelor scadente ale firmelor au avansat de patru ori.

„Din totalul cererilor de plata venite din partea bancilor ca urmarea a neplatilor IMM-urilor, 40% sunt din cauza cererilor de autoinsolventa”, a precizat Saramet.

„Daca iei in calcul si datele prezentate de BNR ce arata scaderea puternica a creditului in prima parte a anului si mai ales cresterea intarzierii la plata, descoperi ca creditarea, cel putin in acest moment, vizeaza supravietuirea si in nici un caz nu se traduce printr-o repornire a motoarelor economiei”, a declarat analistul economic Cristian Dinulescu.

O alta statistica, prezentata tot ieri de Oficiul pentru National al Registrului Comerului (ONRC) arata ca, in primele patru luni, numarul companiilor care au cerut suspendarea activitatii a crescut cu 344,8%, la 3.424 de cauzuri, si asta in conditiile in care, potrivit aceleiasi institutii, numarul dosarelor noi de insolventa a urcat cu 50% in primul trimestru, pana la circa 5.000, cu 120% mai mult decat in anul trecut.

Comentand aceste date, ministrul Pogea a replicat ca „aceste firme au inceput demersurile inaite ca noi sa introducem impozitul forfetar”. La Registrul Comertului, cozile la care stau patronii pentru a-si suspenda business-urile vin sa infirme afirmatiile lui Pogea. In plus, in economie a aparut un alt fenomen – tot mai multe firme au ales sa isi mute sediul pe off-shore-uri sau in tari ceva mai permisive la nivel fiscal, precum Ungaria sau Bulgaria, situatie prezentata, pe larg, intr-o analiza DailyBusiness.ro.

„Sectorul privat este mult mai elastic la efectele crizei, se adapteaza mai usor acestor probleme decat statul”, declara, ieri, in cadrul conferintei de presa de la Ministerul Finantelor, Gheorghe Pogea, incercand sa justifice masurile fiscale ce vor intra in vigoare de la 1 mai (introducerea impozitului forfetar si anularea deductibilitatii TVA-ului la o serie de domenii de achizitii si servicii).

Pe principiul ” la altii e mai rau ca la noi ” Pogea a prezentat, de altfel, o statistica a fiscalitatii din tarile europene in care, spune el, stam destul de bine. „Nu avem o fiscalitate asa mare cum afirma mediul de afaceri”, a afirmat Pogea.

Daca Romania are un impozit pe profit de 16%, in Spania e 30%, in Belgia e 34%. La impozitul pe venit, noi avem 16%, in timp ce Danemarca are 59%, iar Cehia 32%, iar la TVA, fata de cota romaneasca de 19%, suedezii platesc un TVA de 25%, iar danezii de 25%.

„Este inutil sa mai prezentam exemple contrare, care sa justifice temerile noastre”, a spus, in replica, Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri. ” Gandirea este una de contabil. In timp ce in alte tari, se relaxeaza fiscalitatea, la noi se aplica noi taxe, justificarea fiind ca veniturile la buget sunt de 32,8%, spre deosebire de altii unde ajung si pana la 60%”, declara omul de afaceri.

Potrivit oamenilor de afaceri, datele prezentate de autoritati arata ca guvernul si-a format o perceptie total eronata despre mediul de afaceri. „Suntem tratati, in bloc, ca niste evazionisti care nu fac altceva decat sa insele statul”, a declarat anterior Ioan Cezar Coraci, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor UGIR 1903.

Numitor comun – lupta impotriva evaziunii fiscale

In opinia analistilor, probabil singura intersectie a perceptiilor executivului si mediului de afaceri se refera la evaziunea fiscala.

Ministrul Pogea a anuntat ieri ca ANAF pregateste un pachet de acte normative ce va aduce mai multa lumina in economia romaneasca, in tentativa de a reduce nivelul evaziunii.

O statistica a MF arata, ca, la nivelul anului trecut, evaziunea fiscala era de aproape 14 miliarde de euro. Potrivit EUObserver, economia subterana din Romania, Estonia, Letonia si Bulgaria detine o pondere intre 36% si 39% din produsul intern brut al acestor state, in contextul in care piata neagra ia amploare.

Masurile anti-evaziune sunt salutate de mediul de afaceri, Cristian Parvan, secretarul general AOAR, precizeaza insa ca asteapta ca ca executivul sa treaca de la „guvernarea prin vorbe la televizor, la fapte concrete”.

„Pana acum au platit doar niste datorii de anul trecut. Investitii nu au facut, parafiscalitatea e la acelasi nivel, in ciuda promisiunilor, scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit a fost amanata pentru anul viitor. Pana nu vor veni cu ceva concret, nu cred ca mai este cineva care sa creada in promisiuni”, a declarat omul de afaceri.