Finante-Banci

Integrati inca din secolul 19. Stiati ca Romania a mai facut parte dintr-o „zona euro”?

29 Dec, 00:07 • valentin.gros
Ideea de uniune monetara, astazi cat se poate de actuala, dar si controversata, nu este deloc noua. O tendinta similara a circulat in secolul 19, iar Romania nu facea nota discordanta. Ba chiar dimpotriva.
Integrati inca din secolul 19. Stiati ca Romania a mai facut parte dintr-o zona euro?

Vom intra in zona euro? Ne-ar avantaja
sau nu? Iata una dintre cele mai acute probleme macroeconomice ale
perioadei pe care o traversam.

Deocamdata, finantisti, oameni politici
sau simpli cetateni nu au cazut de acord daca vom reusi sa ne
integram (si) din punct de vedere monetar in marea familie europeana.
Inca nu putem fi siguri ca vom face fata cu brio la aceasta noua
ordine supra-statala, care ne-ar aseza alaturi de tarile dezvoltate
ale continentului. Nu stim daca si cum vom rezista, cu veniturile
noastre mici, la preturi stabilite nemilos de cerere si oferta.

O privire aruncata in urma cu peste 120
de ani ne dezvaluie insa ca Romania a manifestat, inca de la
inceputurile sale ca stat independent, deschidere catre integrare,
sub acest aspect.

Printr-o conventie incheiata in 1865,
lua fiinta Uniunea Monetara Latina (UML), dupa cum gasim pe
Wikipedia. Termenul „latina” poate parea usor fortat, avand
in vedere ca nu toate cele patru tari fondatoare (Franta, Belgia,
Italia si Elvetia) aveau o astfel de origine.

Dar nici „europeana” nu ar fi
sunat in acord cu realitatea istorica, pentru ca in anii urmatori,
aveau sa imbratiseze cauza si state din afara batranului continent.
Astfel, in 1868 isi dau acordul Spania si Grecia, iar in 1889 adera, alaturi de Romania, Bulgaria, Serbia, San Marino si
Venezuela.

Uniunea urma sa faciliteze schimburile
comerciale intre tarile componente prin introducerea unei
monede-standard, care sa echivaleze cu 4,5 grame de argint sau
0,290322 grame de aur. Pana la urma, initiativa a esuat din cauza
variatiilor de pret intre aur, argint si monedele locale.

Romania politica si financiara in 1889

Realitatile zilelor noastre seamana
destul de mult cu cele de acum 123 de ani, cand ne-am exprimat
dorinta de a intra in UML. Suntem la fel de entuziasti sa devenim
parte componenta a unui mare organism monetar. Autoritatile de la
Bucuresti isi mentin obiectivul de a intra in zona eura in 2015, in
timp ce bulgarii sau cehii, de exemplu, se arata mai circumspecti.

Si sa nu credeti ca pe vremea aceea,
viata politica era mai linistita. In 1889, am avut trei
prim-ministri, Theodor Rosetti, Lascar Catargiu si George Manu.

Iar intre zona finantista si cercurile puterii nu lipseau divergentele nete de opinii. Seful
Bancii Nationale de atunci, Anton Carp, s-a opus guvernului atunci cand acesta
incerca in 1890 schimbarea sistemului monetar prin introducerea
monometalismului aur fara a tine seama de interesele BNR, dupa cum ne
informeaza site-ul institutiei.

Anton Carp a fost insa un tip dinamic.
De numele lui se leaga aparitia conturilor curente pe depozite de
titluri, aur, argint si monede straine, construirea si amenajarea
palatului BNR si extinderea retelei teritoriale.

Banca centrala a tanarului stat isi traia perioada de pionierat. Ea fusese infiintata in urma cu circa un deceniu, cu bani din fonduri publice, dar si de la oameni avuti ai epocii, dintre care se disting componentii familiei Bratianu.

Dar si prin eforturile unor idealisti ca Ion Campineanu sau Eugeniu Carada. Acesta din urma, un idealist, considerat „parintele” BNR, a refuzat functia de guvernator pentru
ca era un idealist si voia sa stea departe de tentatiile puterii. A acceptat o functie de director in banca abia la insistentele lui Ion C. Bratianu, care a amenintat ca altfel demisioneaza din guvern.