Intre frici si iluzii: Cum vad romanii noua impartire teritoriala a tarii

05 Feb, 14:51 • adrian.mihaltianu
De la debutul acestui an, reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei este una din temele care revine cu regularitate in discursurile politice si in dezbaterea publica. Vezi ce asteptari, frici si iluzii au romanii.
Intre frici si iluzii: Cum vad romanii noua impartire teritoriala a tarii


Desi nu exista un punct de vedere
oficial din partea Guvernului cu privire la detaliile reorganizarii,
in media au fost vehiculate diferite formule de regionalizare, iar de
curand au inceput controverse asupra viitoarelor capitale ale
regiunilor, dar si asupra limitelor pana la care va fi extinsa
regionalizarea.

Inca opinia publica nu are o viziune
clara
sau o judecata cristalizata. In perceptia publica se
amesteca asteptari exagerate, frici sau iluzii personale si
colective, se arata intr-o analiza a Institutul Roman pentru Evaluare
si Strategie – IRES.

Anul trecut, premierul Victor Ponta a
declarat ca noua
impartire teritoriala
a tarii se va face din 2014, dupa ce in
2013 va fi introdusa in Constitutie. Astfel, Romania ar putea fi
impartita in 8 regiuni: Bucuresti, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest,
Nord, Centru si Sud-Est.

La o prima vedere, observam ca
perceptia este influentata de multi factori: nivel de instructie,
varsta, habitat sau chiar zona geografica de apartenenta.
Posibilitatea de a crea o bulversare a intregii societati prin
decizii arbitrare sau nepregatite este considerabila asadar credem ca
este nevoie in viitor de ample studii de impact, dezbateri publice si
studii stiintifice care sa implice Academia Romana, mediul
universitar, institutiile de cercetare si societatea civila,
comunitatile si angajatii din administratia locala sau centrala.

Astfel, Institutul Roman pentru
Evaluare si Strategie – IRES a inceput un amplu proiect de cercetare
sociala si analiza cu privire la impactul regionalizarii asupra
dezvoltarii Romaniei.

Cercetarea ”Regionalizarea.
Asteptari, frici si iluzii” face parte din seria studiilor de
perceptie care prefateaza proiectul mentionat si a avut ca scop
identificarea perceptiei populatiei cu privire la acest proces
iminent prin care va trece Romania.


Cercetarea a vizat urmatoarele aspecte:

[b]Notorietatea temei regionalizarii,
gradul de informare si de interes[/b]

– Aproape 20% dintre cei
chestionati nu au auzit de proiectul de regionalizare

– Peste jumatate dintre romani se
considera putin sau deloc informati cu privire la aceasa tema, in
timp ce 45% se declara informati sau foarte informati

– Putin peste jumatate dintre
romani se considera putin sau deloc interesati de procesul
regionalizarii in timp ce 48% spun ca sunt interesati sau foarte
interesati, dar 51% declara ca au o parere buna sau foarte buna
despre procesul de regionalizare

– 51%, in timp ce 2% spun ca nu au
nici o parere buna, nici proasta, iar 41% au o parere proasta sau
foarte proasta.

[b]Impactul regionalizarii asupra
comunitatii[/b]

– proportii aproximativ egale ale
respondentilor considera ca, in urma procesului de regionalizare,
procesul de colectare a taxelor la nivelul comunitatii lor s-ar
imbunatati (31%), ar ramane la fel (30%) sau s-ar inrautati (31%), in
timp ce 7% nu stiu ce s-ar intampla

– cei mai multi dintre
intervievati sunt de parere ca in urma reorganizarii Romaniei pe
regiuni resursele bugetare la nivelul comunitatii lor s-ar imbunatati
– 36%, in timp ce 29% considera ca ar ramane la fel, iar alti 29%
considera ca acest aspect s-ar inrautati

– imbunatatirea finantarii
proiectelor de infrastructura este perceputa de 43% dintre
participantii la studiu, in timp ce 27% dintre acestia cred ca ar
ramane la fel si doar 20% considera ca s-ar inrautati

– 44% dintre cei chestionati cred
ca in urma regionalizarii procesul de creare a locurilor de munca din
comunitatea lor s-ar imbunatati, 26% considera ca acest aspect ar
ramane la fel, in timp ce 25% considera ca s-ar inrautati

– cei mai multi respondenti
considera ca la nivelul comunitatii lor s-ar reduce birocratia in
urma reorganizarii teritoriale pe regiuni – 40%, 27% considera ca din
acest punct de vedere lucrurile ar ramane la fel, iar 26% ca s-ar
inrautati

– in ceea ce priveste
imbunatatirea nivelului de trai in comunitatea lor drept o consecinta
a procesului de regionalizare, respondentii sunt mai sceptici:
majoritatea sunt de parere ca lucrurile ar ramane la fel  – 36%, in
timp ce 34% considera ca s-ar imbunatati, iar 25% considera ca s-ar
inrautati

– majoritatea romanilor, 55%,
sunt de parere ca atragerea de fonduri europene la nivelul
comunitatii din care fac parte s-ar imbunatati o data cu
regionalizarea

– doar 38% dintre participantii
la studiu cred ca regionalizarea va determina o crestere a calitatii
serviciilor publice, acelasi procent considera ca serviciile publice
vor ramane la acelasi nivel de calitate ca pana acum, iar 16%, un
procent considerabil, considera ca nivelul calitatii serviciilor
publice se va inrautati in urma regionalizarii

– 33% dintre respondenti
considera ca drumul parcurs de cetatean pentru rezolvarea unei
probleme in urma regionalizarii se va imbunatati, respectiv se va
inrautati

– regionalizarea aduce cu sine
speranta ca, la nivelul comunitatilor, se va imbunatati cooperarea cu
alte comunitati din tara si din Uniunea Europeana – 46%. Aceasta
opinie se manifesta mai intens in randul barbatilor, al persoanelor
cu varste peste 50 de ani si al persoanelor cu un grad mai ridicat de
educatie.


[b]Reorganizarea sarcinilor
administrative[/b]

– posibilitatea ca unele dintre
responsabilitatile Guvernului sa fie delegate la nivelul regiunilor
este foarte bine vazuta de catre romani, 78% dintre acestia
manifestandu-si acordul in acest sens

– politica externa este singurul
segment care nu are o majoritate de opinii in ceea ce priveste
delegarea ei la nivelul regiunilor (37%)

– alte responsabilitati, insa,
sunt acceptate de majoritatea populatiei ca trebuind sa revina in
sarcina regiunilor (colectarea taxelor – 75%, ordinea publica –
81%, protectia mediului – 86%, agricultura si dezvoltarea rurala –
87%)

– Guvernul de la Bucuresti ar
trebui sa primeasca, in opinia a 46% dintre romani, o pondere de
maximum 10% din taxele si impozitele colectate. in ceea ce priveste
ponderea minima din taxe si impozite care ar trebui sa ramana la
nivel local, 20% dintre romani considera ca aceasta ar trebui sa fie
intre 50-70%, iar 33% sunt de parere ca acest prag minim ar trebui sa
fie situat peste 70%.


[b]Identitatea regionala[/b]

– majoritatea persoanelor care ar
participat la studiu – 58% – considera ca cel mai important este
sa fie romani

– pe locul doi in preferintele
respondentilor se afla identitatea de cetatean european – 21% -,
iar pe locul trei se pozitioneaza identitatea de locuitor al unui
oras sau a unei comune – 17%. Doar 3% dintre participantii la
studiu sunt de parere ca cel mai important aspect in ceea ce priveste
identitatea este sa fie ardelean, oltean, moldovean etc.

[b]Responsabilitatea regionalizarii[/b]

– procente aproape egale din
populatie considera ca actuala clasa politica poate, respectiv nu
poate gestiona cu succes procesul de regionalizare a Romaniei

– majoritatea romanilor, 60%,
considera ca partidul pe care l-au votat la alegerile parlamentare ar
sustine procesul de regionalizare

– 56% dintre participantii la
studiu considera ca cetatenii tarii ar trebui sa ia decizia privind
forma de regionalizare cea mai buna

– o proportie foarte mare dintre
respondenti – 89% – este de parere ca prin alegeri ar trebui sa fie
ales conducatorul regiunii

– majoritatea subiectilor – 83%
– declara ca pentru ei este important sau chiar foarte important cine
anume va conduce regiunea

– perceptia populatiei asupra
desfiintarii judetelor nu este foarte bine conturata, respectiv
procente egale – 48% – au o parere buna, respectiv proasta despre
acest aspect

-72% au o parere buna despre
diminuarea atributiilor institutiei prefectului

Ancheta s-a desfasurat in perioada
23-25 ianuarie 2013, pe un esantion format din 1.221 indivizi cu
varsta de cel putin.