Marii comercianti continua extinderile, desi consumul scade de trei ani

Consumul
ar putea fi sustinut de cresterea salariala, ceea ce pe termen scurt, in urmatorii
2 ani, nu se va intampla, a spus Nicolae Childesciuc, economist sef ING Romania, in cadrul conferintei de joi pe tema retailului organizata de Ziarul Financiar.
 

O alta solutie pentru cresterea consumului ar fi creditarea, insa “nu
ai cui sa dai credite daca nu ai cerere. Romanul se uita astazi la rata
dobanzii, care in perioada boom-ului nu era importanta. Din 2008, s-a
inregistrat o stopare agresiva a creditarii, pentru ca banii de afara au venit
mult mai greu, iar dobanzile la creditele in lei au crescut la 20%”, a explicat
acesta, care estimeaza totusi o crestere a consumului in 2012 cu 1%.

“Piata
nu mai scade, s-a stabilizat, dar nu vom mai vedea cresteri spectaculoase, nici
in retail”, e de parere Alexandru Vlad, director executiv Selgros Cash & Carry.

De ce intra sute de milioane de euro pe piata cand consumul scade? 

Consumul
in Romania a scazut, cumulat, cu 20% din 2009 pana in prezent.
Totusi, in ultimii doi ani si juma­tate cei mai importanti jucatori din domeniile
ali­mentar, imbracaminte si bricolaj au investit aproximativ 1 miliard de euro in dezvoltarea
retelelor de magazine, sfidand criza economica si scaderea evidenta a consu­mului.

Companii precum Kaufland sau Lidl au ales in continuare sa parieze pe piata
locala, in ciuda scaderii continue a consumului, datorita ieftinirii chiriilor si
preturilor terenurilor.
Piata de retail este evaluata la 30 miliarde de euro si ramane in
continuare una dintre cele mai atractive din sud-estul Europei.

Retailul
modern a “profitat” de criza economica pentru a creste in dauna retailului
traditional, s-a subliniat in cadrul conferintei.

Formatele
de hypermarket si discounters au fost principalii castigatori in lupta pentru
cota de piata in perioada 2005-2010, potrivit rezultatelor unui studiu realizat
de Contrast Management Consulting.

Numarul
de magazine a crescut constant, chiar si in perioada de criza, dar suprafata
medie a scazut de la an la an, mai arata studiul.

Romania, cea mai
fragmentata piata

La
ora actuala, cel mai mare comerciant detine 1,5% din piata, Romania fiind cea
mai concurenta piata.

In
1998 si 2001, cand au intrat primii doi retaileri in Romania, prognoza pietei
era foarte optimista. In 2005 a avut loc o explozie a lanturilor comerciale.
Insa, in prezent, “avem 3 Romanii”, a spus Alexandru Vlad.

Una
e reprezentata de Bucuresti, care ramane in continuare in topul regiunilor cu
potential de dezvoltare, avand cea mai mare piata de desfacere si unde sunt
prezenti cei mai mari retaileri. „A doua Romanie” o reprezinta orasele de
provincie, cu reteaua de magazine Plus, acum Lidl. Lumea rurala formeaza „a
treia Romanie”, una complet nedezvoltata, catre care nimeni, deocamdata, nu isi
indreapta atentia.

In
Romania exista la ora actuala 4 milioane de metri patrati suprafata totala de
vanzare a retailului modern, ceea ce inseamna 65 de metri patrati pe cap de
locuitor, insa cifra se va mari cu siguranta, intr-un ritm accelerat, in urmatorii
5-6 ani, previzioneaza directorul Selgros.

La
sfarsitul anului 2010, primii 5 jucatori de pe piata de retail modern din
Romania detineau impreuna o cota de piata de doar 33%, in timp ce aceasta cota
era de 49,6% in Ungaria, 46,2% in Cehia sau 66,9% in Austria.

Reducerea
potentialului de expansiune si diferentele mari intre performantele financiare
si operationale ale retailerilor vor “forta” luarea unor decizii critice,
precum investitii si restructurare sau retragerea de pe piata, explica Adrian Comaneci, manager Contrast Management Consulting.
 
 
 

Noile trenduri
in retail

Alexandru
Vlad a prezentat cateva dintre trendurile care incep sa se distinga pe piata de
retail si care vor fi resimtite tot mai mult in Romania in viitorul apropiat.
 

Printre
acestea se numara aparitia magazinelor
specializate, in defavoarea celor generale, lupta acerba pe pret (promotii etc.), trecerea de la comertul care
ofera pur produse, la cel in care sunt incluse
si servicii (spre exemplu, sa iti poti cumpara biletul de tren in incinta
unui complex comercial), comertul
electronic (care va avansa rapid in urmatorii 5-6 ani), trecerea marilor retaileri
de la formatul foarte mare de magazine la formate mai mici, parteneriate (cedarea unui raion unui
specialist al produsului respectiv, care il poate “manageria” mult mai bine), nisa de produse bio (este o piata de
nisa in Europa, care a intrat timid si in Romania, unde se va dezvolta, dar va
ramane tot o nisa).