Finante-Banci

Monedele UE cu cele mai mari deprecieri fata de euro in S1

01 Jul, 16:51 • adrian.mihaltianu
Cele mai multe monede din Europa au incheiat primul semestru cu scaderi atat fata de euro, cat si in fata dolarului american. Vezi care sunt monedele care s-au depreciat cel mai mult.
Monedele UE cu cele mai mari deprecieri fata de euro in S1


Dintre monedele din
UE, dupa primele sase luni ale anului, cele mai mari deprecieri
comparativ cu euro au fost inregistrate de zlotul polonez (circa
6,2%), lira sterlina (aproximativ 5,3%) si coroana ceha (circa 3,6%).
Coroana suedeza a scazut cu aproximativ 1,6% fata de euro, forintul
cu 1,2%, iar leul a marcat o depreciere de aproape 0,4%, intrucat
cresterea inregistrata dupa primele 4 luni ale anului a compensat
scaderile din mai si iunie, conform Noble Securities.

„La inceputul
lunii iunie am asistat la cresterea aversiunii investitorilor fata de
risc, cu iesiri de pe obligatiunile locale, asa incat ordinele de
cumparare de valuta au pus presiuni pe curs; ulterior, declaratiile
presedintelui Fed privind posibilitatea diminuarii ritmul de
cumparari de active incepand cu toamna acestui an si eliminarea
stimulentelor monetare in 2014 au actionat ca un accelerator pentru
deprecierea majoritatii monedelor”, a aratat Silviu Pojar, sales
manager la Noble Securities – sucursala Romania, membru al grupului
financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin
Holding.

Dintre monedele din
UE, in iunie, leul a scazut cu aproape 1,7% comparativ cu euro,
coroana suedeza s-a depreciat cu aproape 1,4%, iar coroana ceha si
zlotul polonez cu aproximativ 1,2%. lira sterlina a incheiat luna
iunie cu o variatie nesemnificativa.

„Desi afectat,
la randul sau de factorii mentionati anterior, forintul a facut, in
cele din urma, nota discordanta per ansamblul lunii trecute, marcand
o crestere de cca 0,6% comparativ cu Euro, corectia avand loc pe
fondul cresterii asteptarilor pozitive privind evolutia Ungariei in
acest an”, a precizat Silviu Pojar.

De asemenea, majoritatea monedelor din
Europa au inregistrat scaderi la finele primului semestru comparativ
cu inceputul anului, o serie de evenimente sau influente proprii
stimuland, in unele cazuri deprecieri mai consistente ale monedelor
nationale. De exemplu, Turcia s-a confruntat cu proteste agresive de
strada, lira turceasca marcand o depreciere de cca 6,4% la finele
semestrului intai din acest an.

Rusia- a carei economie se bazeaza
intr-o proportie importanta pe petrol- s-a confruntat cu scaderea
pretului petrolului, in principal ca urmare a rezultatelor sub
asteptari inregistrate de economia Chinei. Rubla s-a depreciat la
sfarsitul lui iunie cu cca 6,3% fata de inceputul acestui an. Coroana
norvegiana a pierdut aproximativ 3,5% luna trecuta in fata euro, pe
fondul unor semnale privind o posibila reducere a dobanzii de
referinta, ajungand la o depreciere de cca 7,5% pe anul curent.

„Intre putinele
monede din Europa care au crescut comparativ cu euro, atat in iunie,
cat si pe primele sase luni ale anului curent, se afla kuna croata,
care s-a apreciat cu 1,3% dupa primul semestru, capitalizand aderarea
Croatiei la UE incepand cu 1 iulie”, a aratat Silviu Pojar.

Instabilitatea
continua

Cea de-a doua
jumatate a anului curent nu se intrevede a aduce mai multa
stabilitate pe pietele financiare, ci dimpotriva; atentia
investitorilor este in continuare prioritar indreptata catre
implementarea deciziilor Fed, evolutiile din China si, desigur,
asupra zonei euro, afundata in recesiune si somaj ridicat.

„Leul s-a
bucurat de increderea investitorilor in primele luni ale anului, iar
deprecierea marcata per ansamblul primului semestru a fost
nesemnificativa. Cat priveste evolutia viitoare, trebuie mentionat
ca, in ultimele saptamani, pe pietele financiare moneda nationala a
evoluat intre 4,43- 4,53 lei pentru 1 euro, tentativele de a sparge
acest interval intr-una dintre directii fiind respinse. Astfel,
primul semnal privind aprecierea sau scaderea leului in perioada
urmatoare va fi dat de sensul in care piata va reusi sa produca o
miscare sustinuta si semnificativa de spargere a acestui interval”,
a precizat Silviu Pojar.