Parteneriatul public-privat: Avem de castigat sau scoatem Romania la amanet?

Premierul Emil Boc a declarat, vineri, in cadrul intalnirii cu reprezentantii Asociatiei Municipiilor din Romania, ca a fost format un grup interministerial care se ocupa de modificarea Legii concesiunilor pentru a face parteneriatele public-private mult mai atractive pentru mediul de business.

Boc a spus ca acest gen de colaborare poate fi „un rezervor extraordinar” de crestere economica, iar dovada cea mai buna o constituie exemplul tarilor europene.

Reprezentantii oamenilor de afaceri considera ca intentia guvernului este laudabila, insa distanta de la declaratii la fapte este una foarte mare.

Membrii Camerei de Comert Americana in Romania (AmCham) au declarat ca legislatia haotica afecteaza in mod puternic aceasta relatie. Organizatia cuprinde peste 300 de membri, companii americane, internationale si locale, reprezentand investitii de peste 10 miliarde dolari
[quote=comunicat AmCham]Aplicarea PPP-urilor este defectuoasa, ineficienta, nestimulativa. Trebuie imbunatatita legislatia[/quote]
In opinia oamenilor de afaceri, o dezvoltare a parteneriatelor public-private nu se va putea realiza fara o modificare din temelii a legislatiei, in prezent plina de lacune si lasand loc de interpretari. In plus, actualele prevederi legislative nu sunt motivante pentru atragerea unor investitii mari.

„Actualul cadru de implementare este insuficient pentru motivarea si atragerea unor investitii semnificative prin intermediul proiectelor de tip PPP. Pe termen mediu si lung aceasta situatie va afecta in ultima instanta insasi dezvoltarea sectorului public in Romania, deoarece acesta se va afla in imposibilitatea de a prelua din sectorul privat experienta manageriala necesara in vederea gestionarii eficiente si coerente a resurselor publice”, se arata intr-un comunicat al AmCham.

Printre cele mai mari obstacole din prezent, oamenii de afaceri mai noteaza cadrul restans de aplicare a sistemului de parteneriat public-privat si lipsa transparentei decizionale.

„Un exemplu relevant in acest sens ar putea fi domeniul infrastructurii privitoare la spitalele publice, unde legislatia actuala impiedica practic infiintarea si managementul spitalelor publice in cadrul unui proiect de tip PPP”, au spus reprezentantii AmCham.

La randul lor, reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) considera ca marele obstacol in derularea unor afaceri de anvergura in parteneriat cu statul il reprezinta legislatia.

”Investitorii nu beneficiaza, practic, de niciun fel de facilitati daca vin sa lucreze cu statul. In plus, nu exista un cadru unitar de derulare a acestui tip de afaceri. Ca sa construiesti un drum, un spital, un bloc de locuinte sau orice alta investitie, ar trebui sa beneficiezi de conditii similare, impartiale si transparente”, a declarat omul de afaceri Cristian Parvan, secretarul general al AOAR.

Avantajele si dezavantajele parteneriatelor public-private

Ideea lansarii unor parteneriate public-private nu este noua. Inca din 2002, guvernul lansa o ordonanta (16/2002) care reglementa acest gen de afaceri. Valentin Ionescu, fostul presedinte al Agentiei Nationale pentru Privatizare si ministru al Privatizarii (1997-1998), in prezent manager la Unic Management Consulting, spune ca prevederile erau extrem de restrictive, limitand parteneriatele la domeniul constructiilor, iar procedurile de selectie erau netransparente.

”Ordonanta limita excesiv sfera de cuprindere a parteneriatului public-privat, fixand, totodata, o procedura de selectie de oferte netransparenta, ce favoriza ocolirea competitiei deschise, pe baza de licitatii, si furtul de idei din oferte tehnice concurente”, a afirmat Ionescu.

De altfel, ordonanta a fost abogata in 2006, dupa numeroase esecuri, iar de atunci a existat un vid legislativ. Valentin Ionescu spera ca in noua forma legislativa, aflata in analiza la Ministerul Finantelor, parteneriatul public-privat sa nu mai impuna nicio bariera in privinta domeniilor de aplicare, respectand astfel prevederile UE.
[quote=Valentin Ionescu, consultant economic]Daca parteneriatele se vor rezuma numai la lucrari de infrastructura, efectele vor fi reduse. Multe oportunitati de investitii in alte domenii vor fi ratate[/quote]
Dincolo de problemele legate de legislatia care va guverna dezvoltarea parteneriatelor public-private, expertii atrag atentia ca derularea acestora fara o strategie investitionala pe termen lung poate atrage efecte incalculabile pentru Romania.

”Parteneriatele public-private in infrastructura, de exemplu, trebuie sa ia in calcul drepturile si libertatile cetatenesti. Daca lasi mediul privat sa gestioneze toata reteaua de drumuri rapide, te poti trezi peste cativa ani in situatia ca, pentru a traversa tara de la un cap la altul te va costa sute de lei taxe de autostrada”, spune consultantul George Marinescu, de la Expert Business Consulting.
[quote=George Marinescu, de la Expert Business Consulting]Sa nu cumva sa ajungem sa amanetam Romania, de dragul unor investitii care le-am putea face din bani publici[/quote]
Daca va avea la baza o strategie, aceasta afacere ar putea aduce beneficii importante Romaniei. ”Sa lasi privatii sa construiasca si apoi sa administreze diverse investitii inseamna o dezvoltare rapida, eficienta si generatoare de efecte in lant in economie. Trebuie insa tu, stat, sa negociezi cu mare atentie si responsabilitate aceste contracte, mai cu seama ca parteneriatele de acest gen sunt derulate, de regula, pe perioada de zeci de ani”, a mai spus consultantul.

Primul parteneriat pus in practica, primele contriverse

Din pacate, avertismentele expertilor se regasesc deja in realitate. Primul parteneriat public-privat la care au inceput constructiile a generat ample controverse. Este vorba de intelegerea cu consortiul Vinci-Aktor, pentru segmentul de autostrada Comarnic-Brasov.

Expertii au calculat ca statul va pierderi miliarde de euro in aceasta investitie. Pe de o parte, dupa ce va construi autostrada, Vinci-Aktor va incasa o taxa de autostrada, iar pe de alta, va primi si bani de la stat, timp de 30 de ani. Iar nota de plata va fi astfel de aproape 4 ori mai mare decat costul real al constructiei. Detalii puteti citi intr-o analiza DailyBusiness.ro.

In ciuda controverselor din jurul contractului cu Vinci Aktor, guvernul Boc a anuntat ca va continua acest tip de parteneriate. Premierul Emil Boc a declarat ca va propune companiei americane Bechtel ca anumite tronsoane din autostrada Brasov-Bors sa fie realizate in parteneriat public-privat, sistem pe care Executivul intentioneaza sa il extinda pentru principalele proiecte de infrastructura.

Adriean Videanu, ministrul Economiei, a declarat ca statul va aplica procedura partaneriatului public-privat si la constructia celei de-a doua centrale nucleare si la unitatile III si IV de la Cernavoda, cat si la amenajarea unei noi hidrocentrale pe Dunare, pentru a asigura fondurile aferente proiectelor. In cazul celei de a doua centrale, amplasamentul nu a fost inca stabilit.

In plus, Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, a declarat ca va incuraja parteneriat public-privat in ceea ce priveste constructia statiunii de schi din Parang, statul urmand sa realizeze infrastructura primara.

Dincolo de planurile guvernului, un al doilea proiect de parteneriat public privat, dupa Vinci-Aktor este pe cale sa fie pus in practica. Compania aeriana low-cost Blue Air, prin BlueAero (societatea de concesiune cu 100% actionariat Blue Air), va demara, la finele lunii martie, lucrarile de modernizare a Aeroportului International George Enescu din Bacau, in valoare de 45 milioane de euro.

George Mucibabici, presedinte firmei de consultanta Deloitte Romania, a declarat ca la sfarsitul lunii ianuarie au fost semnate documentele, iar lucrarile vor incepe la sfarsitul lunii martie.

”Proiectul de modernizare consta in construirea unui nou terminal, modernizarea pistei, a cailor de rulare, extinderea platformei in vederea asigurarii spatiilor de parcare si operarea la sol a aeronavelor, se va construi un hotel si alte facilitati si utilitati”, a declarat Mucibabici.

Pentru a putea realiza investitia si a opera de pe aeroportul din Bacau, Blue Air s-a angajat sa plateasca, pe langa costul lucrarilor, si o redeventa de 400.000-500.000 de euro pe an.

Alte parteneriate public-private, anuntate pe piata de cativa ani, nu au demarat nici pana azi. Unul dintre acestea, Esplanada, viza construirea unui mare proiect imobiliar in centrul Capitalei, impreuna cu dezvoltatorul imobiliar Trigranit. Proiectul s-a impotmolit din cauza ca exproprierile din zona tergiverseaza procedurile.

De asemenea, la fosta Casa Radio urmeaza sa se construiasca un mall, dar lipsa de finantare impiedica derularea investitiei.