Principalele modificari introduse de Noul Cod de procedura civila si impactul acestora

Scopul esential al noului cod este
„crearea in materia procesului civil a unui cadru legislativ
modern care sa raspunda pe deplin imperativelor functionarii unei
justitii moderne, adaptate asteptarilor sociale, precum si
necesitatii cresterii calitatii acestui serviciu public”, dupa
cum se arata in expunerea de motive a proiectului de act normativ.

[b]Principalele modificari[/b]

“Noul Cod a pastrat multe dintre
institutiile traditionale, cu care suntem deja familiarizati in actul
de justitie, insa fie le-a modernizat semnificativ (de exemplu, prin
instiintarea partilor despre masurile dispuse de instanta si prin
mijloace moderne), fie a introdus o serie de instrumente noi prin
care s-a urmarit respectarea drepturilor partilor, intarirea
disciplinei in cadrul procedurii de judecata, precum si desfasurarea
procesului pe o durata de timp rezonabila si predictibila”, a
declarat Ion Dragne (foto), managing partner Dragne &
Asociatii.

“Nu trebuie uitat ca, dupa multe
interventii legislative asupra actualului Cod de procedura civila,
judecata in materie civila se desfasoara deja in conditii mai bune in
Romania, insa o reforma de aceasta amploare ar trebui sa duca la o
celerizare semnificativa in rezolvarea cererilor cu care se confrunta
instantele”, a adaugat el.

Noul Cod de Procedura Civila confera
competenta de prima instanta, in mod obisnuit, tribunalelor, spre
deosebire de actualul sistem, in care aceasta competenta revine
judecatoriilor. Sub noua reglementare, acestea din urma vor pastra
competente in materie de familie, vecinatate, administrarea
cladirilor cu mai multe apartamente, cauzelor cu o valoare scazuta
etc. Finalitatea acestei schimbari nu a fost indepartarea justitiei
de populatie, ci aceea ca majoritatea cauzelor sa poata ajunge sa fie
judecate la Inalta Curte de Casatie si Justitie, daca este cazul,
realizandu-se astfel o aplicare unitara a legii la nivelul intregii
tari.

O alta modificare de impact este aceea
potrivit careia o parte importanta a activitatii de judecata va avea
loc predominant in camera de consiliu, adica doar in prezenta
partilor, iar nu in sedinta publica. Acesta este rezultatul
constatarii ca administrarea probelor in sedinta publica prelungeste
judecata intr-un mod nerezonabil. Modificarea procedurii de
administrare a probelor a dus la amanarea intrarii in vigoare a
noului Cod, intrucat ea trebuie corelata cu posibilitatile materiale
si logistice de care dispun instantele.

De altfel,
preocuparea pentru desfasurarea rapida a procesului (asa-numita
„celeritate”) sta la baza multor
noutati introduse de Noul Cod de Procedura Civila. Un exemplu in
acest sens este si faptul ca instanta, dupa ascultarea partilor, va
stabili un calendar, adica un desfasurator al procesului si va estima
durata acestuia, putand sa o revizuiasca motivat. Cu alte cuvinte,
partile vor putea sa anticipeze, cu o oarecare probabilitate, cat
timp va dura cauza lor in fata unei instante, cu mentiunea ca exista
termene legale pe care nici instanta nu le poate modifica, in
principiu.

De asemenea, tot in scopul accelerarii
judecatii, daca una dintre parti constata o nerespectare a
calendarului, aceasta poate formula o contestatie impotriva
tergiversarii, contestatie care va fi judecata in paralel cu
solutionarea propriu-zisa a cauzei, de catre aceeasi instanta,
intr-un termen scurt, de cinci zile. Daca partea reclamanta este
nemultumita de solutia pronuntata, ea poate face plangere la instanta
superioara, care va judeca incidentul ca pe un recurs. Solutia data
de instanta superioara poate conduce la obligarea primei instante sa
ia masurile necesare pentru accelerarea procesului.

In ceea ce priveste caile de atac, se
mentin cele actuale, cu un element de noutate dat de faptul ca se
majoreaza termenele in care acestea se pot exercita de la 15 la 30 de
zile, atat pentru apel (cale de atac ordinara), cat si pentru recurs
(cale de atac extraordinara).

Totodata, Noul Cod de procedura
civila introduce schimbari importante in materia executarii silite,
in sensul de a o face cat mai rapida, si asigura reglementarea
sistematica, unitara, a unor proceduri speciale, cum ar fi cea a
somatiei de plata. Astfel, Codul integreaza ordonantele de urgenta
care reglementau aceasta problema, devenind drept comun in materie de
recuperare a creantelor certe, lichide si exigibile.

Tot in scopul unificarii si cresterii
previzibilitatii solutiilor date de instante, Codul instituie o
procedura cu totul noua, respectiv cea a sesizarii Inaltei Curti de
Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Scopul acestei proceduri
este ca Inalta Curte sa emita o decizie prin care se da o rezolvare
de principiu unei chestiuni de drept care este noua si asupra careia
instanta suprema nu a mai statuat inainte si care nici nu face
obiectul unui recurs in interesul legii. Decizia instantei supreme
este obligatorie atat pentru instanta care a sesizat-o, de la
momentul pronuntarii deciziei, dar si pentru toate instantele romane,
de la data publicarii in Monitorul Oficial.

[b]Impactul acestor modificari asupra
actului de justitie, asupra justitiabililor si asupra mediului de
afaceri[/b]

“Cred ca impactul acestor modificari
nu poate fi decat pozitiv, atat pentru realizarea actului de justitie
in sine, cat si pentru partile aflate in proces”, Ion
Dragne.

“Asa cum spuneam, principala
preocupare a Noului Cod de procedura civila este de a eficientiza
actul de justitie, de a face judecata mai rapida, si de a oferi
justitiabililor un acces liber si neingradit la justitie si o
solutionare echitabila si unitara a cauzelor, intr-un termen optim si
previzibil”, a adaugat acesta.

In ceea ce priveste mediul de afaceri,
sigur ca si acesta va fi avantajat de procese mai rapide si de
solutii mai predictibile. Acestea implica un consum mai mic de
resurse, de orice tip – financiare, de timp, de energie etc. si ajuta
la o planificare mai buna a activitatii, iar aceasta este foarte
importanta in orice afacere.