Propaganda capitalista: Cum vedeau americanii comunismul in timpul razboiului rece

18 Aug, 10:07 • valentin.gros
Razboiul rece a fost purtat pe mai multe fronturi, inclusiv pe cel mediatic. Alarmati de ascensiunea comunismului la nivel mondial, americanii isi informau populatia, prin diferite canale, de pericolul pierderii libertatilor economice, politice si sociale. Un film de desene animate realizat in 1948 prezinta "viziunea capitalista" a ordinii mondiale din perioada imediat postbelica. Este el actual si astazi? Sa-l urmarim.
Propaganda capitalista: Cum vedeau americanii comunismul in timpul razboiului rece

America ofera multe lucruri pentru
multi oameni de toate varstele. Pentru tinerii de 17 ani –
distractia de la barul din colt. 

Pentru bunicul – balansoarul pe care
se odihneste dupa amiaza. Pentru mama si familia ei – slujba de
duminica dimineata de la biserica. Iar pentru tata – relaxarea la o
partida de golf.

America este clasa medie filozofand la
o discutie de bodega, dar si magnatii de pe Wall Street care pun tara
la cale. America inseamna un spatiu liber pentru
toate rasele si credintele si libertatea de a munci in meseria care
iti place.

America este libertatea de exprimare, de a detine
proprietati, securitatea impotriva abuzurilor institutiilor de stat,
dreptul de a avea parte de o judecata dreapta intr-un proces public,
protectie impotriva pedepselor inumane, dreptul de a vota si de a te
inchina la Dumnezeu asa cum doresti. Toate aceste libertati au facut
America puternica.

Cu toate acestea, existau multe nemultumiri, exprimate atat de simpli salariati, cat si de sefii lor. Unii se considerau inlantuiti, ceilalti ziceau ca salariatii au atatea drepturi, incat pot frana economia, prin diverse forme de protest.

„Ok, avem toate libertatile din
lume, dar sefii marilor corporatii dirijeaza economia”, se plange un angajat. „Sindicatele au prea multa putere, distrug economia”, spune un manager.

Politicianul le spune insa ca totul e
bine: „Ca reprezentant al vostru, ales democratic, va asigur
legalitate in munca si in management. Eu sunt neutru!”.

Dar nu toti il cred, astfel ca unii
remarca dezamagiti: „Management, munca, legi, politicieni? Sa
fim seriosi!” Si de aici incepe o cearta generala.

La un moment dat, apare insa un
personaj, Dr. Utopia, care sustine ca detine elixirul fericirii la
nivel national, rezolvarea tuturor problemelor economice, politice si
sociale. Acest elixir se numeste „Ism”, terminatia
cuvintelor care definesc diferitele curente de gandire (socialism, comunism etc).

„Imediat ce veti inghiti continutul acestei sticle, veti avea toate beneficiile posibile:
salarii bune, siguranta sociala, tot ce vreti. Si tine minte: tu esti
propriul tau sef”.

In plus, licoarea fermecata nu costa
nici un ban, trebuie doar sa semnezi o bucata de hartie si iti vei
primi portia. Ce scrie pe document?

„Ma angajez sa dau companiei Ism
tot ce am, libertatea mea, a copiilor mei, a copiilor copiilor mei,
iar in schimb, Ism va avea grija de mine si de urmasii mei pentru
totdeauna”.

[dbvideo=1146]
O multime de americani se inghesuie sa
semneze, dar atunci intra in scena un personaj mai suspicios, John Q.
Public: „Libertatea? Cum sa renunt eu la libertatea mea?”.

Acesta invoca vremurile de la sfarsitul
secolului 19 (sa nu uitam, „actiunea” se petrecea imediat
dupa Al 2-lea Razboi Mondial) si spunea povestea unui american de
rand, pe nume Joe Doakes, considerat de vecinii sai un tip lenes si
lipsit de initiativa. Dar intr-o zi, lui Joe i-a venit o idee. Si
pentru ca era un om liber, s-a apucat sa o puna in aplicare, pentru a
face ceva pentru el insusi.

A inventat o masina, un vehicul
autopropulsat. La inceput, contemporanii lui nu i-au imbratisat
ideea, dar asta nu l-a oprit. Atunci Joe s-a imprumutat de la
cunoscuti si de la magnatii care aveau mai multi bani decat el. Toti
acestia au devenit ceea ce numim capitalisti.

Cum avea nevoie de ajutor, l-a angajat
pe Willy, un somer priceput. Capitalul, managementul si munca au
inceput sa lucreze impreuna. Ideea lui Joe a prins viata, compania
lui a crescut la cote pe care nici macar nu le visase si intreaga
industrie auto a prosperat, asigurand milioane de joburi.

Evolutii similare au avut si alte
industrii, astfel ca SUA ajuns sa ofere tinerilor mai multe locuri in
licee si facultati decat toate celelalte natiuni. Chiar si in
perioada Marii Crize din 1929-1933, americanii aveau acces mai mare
la alimente, haine, calatorii si distractii orice alt popor din lume.

„Iata ce ne-a dat sistemul
capitalist in numai 160 de ani. Si acum, hai, beti licoarea Ism, sa
vedem ce veti obtine in schimbul libertatilor voastre”, le spune
John Q. Public concetatenilor sai.

Si apoi le descrie scenariul care va
urma daca vor sorbi din licoarea renuntarii la libertate.

Un muncitor legat de masina lui striga:
„Nu puteti sa imi faceti una ca asta, intru in greva!”. Dar
mana Sistemului nou creat il strange de gat si ii aminteste ca grevele au devenit ilegale. „Ma voi plange sindicatului!” –
ameninta muncitorul. „A, da, sindicatul… bine ai venit in
sindicatul nostru, singurul existent”, ii raspunde Sistemul,
aplicandu-i pe frunte o stampila cu un numar de inregistrare.

Un intreprinzator caruia i-a fost
inchisa compania anunta ca se va plange Curtii Supreme de Justitie
fata de acest abuz al statului. Dar Sistemul il instiinteaza ca de
acum, statul este Curtea Suprema de Justitie. „Decizia noastra:
fara proprietate privata, fara oameni ca tine”. Si fostul
intreprinzator primeste un bobarnac care il arunca la periferia
societatii.

Fermierul caruia i se confisca recolta
intreaba: „dar ce voi manca la anul?”. „Nu-ti bate tu
capul, avem noi grija de tine”, vine raspunsul, impreuna cu un
lant agatat de gat, ca la sclavi.

Cand statul ajunge sa controleze
aproape intreaga economie, un om de rand striga: „Trebuie sa ne
recastigam libertatea, altfel totul e pierdut”. Dar statul il
pocneste in cap cu un radio care repeta ca un papagal propaganda
oficiala: „totul e bine, totul e bine, totul e bine”.

Dupa ce termina cu descrierea
scenariului, John Q. Public ii avertizeaza pe concetateni: cand
cineva predica invrajbirea pe motive de clasa sociala, rasa ori
religie, sa stiti ca acela vrea sa ne fure libertatea si sa ne
distruga viitorul. „Dar noi stim ce sa facem intr-o astfel de
situatie”.

Finalul clipului ii gaseste pe
americani fugarindu-l pe Dr. Utopia, propovaduitorul ideilor
comuniste.