Finante-Banci

Radiografia economica a unui an electoral. 5 prognoze cheie pentru 2014

02 Jan, 00:07 • adrian.mihaltianu
Anul 2014, unul electoral, va fi mai greu pentru economie, dar si pentru mediul politic. Vezi ce prognoze au specialistii din domeniu, chestionati de DailyBusiness.ro, in ceea ce priveste cresterea economica, inflatia, politica monetara, deficitul bugetar, dar si cursul de schimb.
Radiografia economica a unui an electoral. 5 prognoze cheie pentru 2014

Podusul intern
brut

Florin Eugen Sinca, analist sef in cadrul BCR, considera
ca avansul economiei s-ar putea situa la 2,3%
in 2014, fata de un nivel estimat de 3% in 2013. „Aceasta incetinire se
datoreaza unei contributii mai mici a agriculturii si posibil a exporturilor la
avansul PIB-ului, dupa un an 2013 foarte bun pentru aceste doua domenii. Partea
pozitiva a cresterii economice din 2014 este un mic avans al consumului
gospodariilor populatiei si al investitiilor, pe fondul unor cresteri minore
ale salariilor si a imbunatatirii absorbtiei de fonduri europene”, a spus
Sinca.

„Totodata, un numar tot mai mare de companii au apelat la
listari pe Bursa de Valori Bucuresti si la emisiuni de obligatiuni pe pietele
de capital la finalul anului 2013, ceea ce pune bazele unei diversificari a
surselor de finantare a investitiilor si implicit sprijina cresterea economica.
Credem ca prioritatea zero a Romaniei in 2014 este accelerarea cresterii
economice in conditii de stabilitate financiara pentru ca un ritm de 2-3% este
prea mic pentru reducerea decalajelor de dezvoltare fata de Zona Euro”, a
adaugat oficialul BCR.

La randul sau, Mihai Patrulescu, senior economist
UniCredit Tiriac Bank, anticipeaza ca economia va incheia anul 2013 cu o
crestere de 2,6%, dar aceasta ar putea incetini la 2,1% in 2014 odata cu estomparea efectul anului agricol bun.
Exporturile si industria vor ramane principalii factori generatori de crestere,
fiind ajutate de cererea externa din Germania. Ajustarea costurilor cu forta de
munca din urma crizei financiare ajuta competitivitatea Romaniei, insa
limiteaza puterea de cumparare a populatiei. De asemena, consumul populatiei va
fi afectat de accelerarea inflatiei, temperarea creditarii si accentuarea
riscurilor politice.

„Pentru anul 2014 anticipam ca economia Romaniei sa
inregistereze o crestere economica in jur de 2%, sustinuta in continuare de cererea externa, in special din
partea economiei Zonei Euro care se asteapta sa revina pe crestere dupa doi ani
de scadere. De asemenea, anticipam si o revenire treptata a cererii interne, pe
de-o parte sustinuta de consumul privat si pe de alta parte de investitii”, a
declarat Florentina Cozmanca, senior economist in cadrul RBS.

Si Rozalia Pal, economist-sef GarantiBank, se asteapta la
o crestere a PIB-ului de 2% in 2014,
sub cea din 2013, cand a fost inregistrata o crestere de 2,4% pe fondul unei
evolutiei foarte bune a sectoarelor agricol si industrial. „Rata  de crestere a PIB-ului in 2014 este mai
scazuta fata de cea din 2013 deoarece ne asteptam sa avem un an mai slab in
agricultura, ca nivel de productie si decelerarea cresterii productiei
industriale in urma temperarii exporturilor”, a adaugat ea. 

Conform scenariului nostru de baza, economia va creste cu
aproximativ 2 % anul viitor, pe seama contributiei pozitive a consumului si a
exporturilor, insa nu excludem o performanta mai slaba a economiei datorita
riscurilor de natura politica si a volatilitatii agriculturii. Pe partea de
formare a PIB, ne asteptam ca principalul motor de crestere sa fie industria,
insa ritmul de crestere s-ar putea injumatati comparative cu anul 2013 si de
asemenea putem avea contributii pozitive modeste din partea constructiilor,
serviciilor si agriculturii.

Pe partea de utilizare a PIB, cea mai insemnata
contributie o vor avea tot exporturile, insa sensibil sub performanta din 2013,
in timp ce consumul ar putea avansa cu 1 % an/an, datorita stimulilor specifici
perioadelor electorale. Din nefericire pentru economia romanesca, formarea
bruta de capital va continua sa scada si in 2014, datorita cresterii poverii
fiscale a companiilor, ceea ce va afecta negativ pe termen lung PIB-ul
potential.

„Conform scenariului nostru de baza, economia va creste
cu aproximativ 2% anul viitor, pe
seama contributiei pozitive a consumului si a exporturilor, insa nu excludem o
performanta mai slaba a economiei datorita riscurilor de natura politica si a
volatilitatii agriculturii. Pe partea de formare a PIB, ne asteptam ca
principalul motor de crestere sa fie industria, insa ritmul de crestere s-ar
putea injumatati comparative cu anul 2013 si de asemenea putem avea contributii
pozitive modeste din partea constructiilor, serviciilor si agriculturii”, a
mentionat Melania Hancila, manager Deloitte Consultanta.

„Pe partea de utilizare a PIB, cea mai insemnata
contributie o vor avea tot exporturile, insa sensibil sub performanta din 2013,
in timp ce consumul ar putea avansa cu 1% an/an, datorita stimulilor specifici
perioadelor electorale. Din nefericire pentru economia romanesca, formarea
bruta de capital va continua sa scada si in 2014, datorita cresterii poverii
fiscale a companiilor, ceea ce va afecta negativ pe termen lung PIB-ul
potential, a adaugat aceasta.

Adrian Mitroi, secretar general al asociatiei analistilor
financiari CFA Romania, care preda cursul de Finante Comportamentale la ASE,
spune ca PIBul nominal va creste cu 3% in 2014, iar pentru o inflatie de 2,5%,
estimeaza un PIB real neutru spre
pozitiv
. „Erorile de pilotaj economic recente sunt compensate partial de
deciziile bune, iar rezultatul net va fi usor pozitiv. Exporturile vor creste
in continuare natural, in ton cu cresterea economica mondiala si noi vom aduga
local un pic de suport de la cererea interna si de la o agricultura care se
modernizeaza si devine mai abila comercial”, a spus el.

De asemenea, Silviu Pojar, sales manager Noble
Securities- sucursala Romania, se asteapta ca Romania sa inregistreze o
crestere economica de 2,2-2,4% in 2014,
precizand ca deocamdata nu se intrevad motive care ar putea afecta acest
parcurs. „Desigur insa ca 2014 este an electoral si de aici ar putea sa apara
anumite ‚tentatii’ economice sau fiscale care ar putea afecta parametrii
economici sau deficitul bugetar- de exemplu, dar deocamdata este prematur sa
analizam astfel de ipoteze, a mai spus Pojar.

La randul sau, Claudiu Cazacu, economist sef XTB Romania,
estimeaza ca economia nationala va creste cu 2,1% in 2014. Avand in vedere principiul ciclicitatii in
agricultura, este posibil ca in 2014 Romania sa fie nevoita sa se bazeze pe
rezultatele din alte industrii pentru a mentine nivelul de crestere al PIB-ului
asemanator celui inregistrat anul acesta.
 

„Un factor care poate compensa rezultatele slabe
preconizate din agricultura este reprezentat de cresterea nivelului
exporturilor, dar pentru ca acest lucru sa se intample este nevoie de
dezghetarea consumului in tarile din zona Euro, principala piata de export a
bunurilor produse in Romania. Cresterea exporturilor trebuie insa dublata de
extinderea consumului intern, lucru care anul acesta nu s-a intamplat. Avand in
vedere faptul ca Romania se afla pe un trend ascendent in ceea ce priveste
cresterea economica, pentru 2014 este de asteptat ca economiile din anii crizei
sa inceapa sa fie introduse in piata”, a adaugat Cazacu.

Inflatie mai mare
in 2014?

„Accelerarea procesului dezinflationist din 2013 va
influenta negativ evolutia ratei inflatiei in 2014, datorita efectului de baza
defavorabil indus de nivelul scazut al indicelui preturilor de consum la
sfarsitul anului 2013. Presiunile inflationiste in 2014 vor fi semnificativ mai
mari decat anul acesta datorita majorarii nivelului accizelor, liberalizarii
pretului la gazele naturale, taxele pe constructiile speciale si a
volatilitatii ridicate a cursului pe fondul turbulentelor politice. Astfel,
conform estimarilor mele rata anualizata a inflatiei se va situa in limita
superioara a intervalului de variatie din jurul tintei de inflatie asumata de
BNR la 2,5 %, mai exact in intervalul 3,3
– 3,5%
la sfarsitul anului 2014”, a spus Melania Hancila.

Florin Eugen Sinca estimeaza ca Inflatia va creste
gradual pe parcursul anului 2014, atingand 3,5-4%
in decembrie de la 1-1,5% in primul trimestru. Disiparea efectelor pozitive ale
unui an agricol exceptional in 2013, continuarea calendarului de ajustare a
pretului energiei si cresterile de taxe anuntate recent de catre guvern vor
pune presiune asupra preturilor de consum.

Totodata, Mihai Patrulescu anticipeaza ca inflatia va
accelera la 3,7% pana la finalul
anului (acciza pentru combustibili avand un impact de aproximativ 0,4-0,6pp).

„Ne asteptam ca inflatia sa ramana la aproximativ 1% in
prima jumatate a anului 2014, un minim istoric, si sa creasca in a doua parte a
anului pana la 3,5%. Inflatia va fi
puternic influentata de o serie de masuri anuntate – liberalizarea preturilor
la energie (crestere de aproximativ 10%) si gaze (crestere de aproximativ 8%),
precum si de cresterea accizelor la carburanti (pretul final crescut cu 5,5% si
impact asupra inflatiei de 0,5 puncte procentuale)”, a spus Rozalia Pal.

De asemenea, Claudiu Cazacu se asteapta ca inflatia sa
fie in apropierea nivelului de 3% la
finele anului 2014.
 
Si Florentina Cozmanca anticipeaza ca pe tot parcursul
anului 2014 rata anuala a inflatiei sa se mentina sub limita superioara de 3,5%
a intervalului tintit de BNR de +/- 1 punct procentual in jurul nivelului de 2,5%.
RBS nu exclude posibilitatea ca rata anuala a inflatiei sa coboare usor sub
pragul de 1,5% in primul trimestru, urmand sa creasca treptat spre sfarsitul
anului, catre 3,3-3,4%.

Ce politica monetara va promova BNR

„Scenariul meu de baza este ca BNR va reduce dobanda de
politica monetara cu 50 puncte de baza pana la 3,5% in primele luni ale anului. Desi mai exista spatiu larg de
manevra in privinta reducerii nivelului rezervelor minime obligatorii, aceasta
nu se va intampla prea curand datorita excedentului temporar de lichiditate din
piata, ci in cel de-al doilea semestru al anului, pe masura ce lichiditatile
excendetare sunt injectate in economia reala”, a spus Melania Hancila.

In domeniul politicii monetare, Eugen Florin Sinca mizeaza
pe reducerea rezervelor minime obligatorii la lei la 10%, o masura ce va
elibera in piata 6-7 miliarde lei, posibil in mai multi pasi si care va ieftini
creditele in moneda nationala. 
 

Si Mihai Patrulescu considera ca banca centrala va reduce
rata de dobanda la 3,75% pe 8
ianuarie, dar o a doua taiere pe 4 februarie este mai putin probabila. De
asemenea, BNR ar putea reduce ratele rezervelor minime obligatorii la lei
pentru a relaxa conditiile monetare.

Rozalia Pal se asteapta ca BNR-ul sa mai reduca dobanda
cheie cu 0,5% pana la finalul primului trimestru din 2014, ajungand astfel la 3,5%. Acest nivel ar putea fi mentinut pana
la sfarsitul anului 2014.

”Fiindca trendul de dezinflatie este un fenomen nu doar
local ci si unul European si mondial, indiferent de influentele inflationiste
ale unor preturi administrate sau de alte interferente politice, pentru
sfarsitul anului 2014 am asteptarile cele mai optimiste pe acest indicator –
catre 3%. Rezervele minime obligatorii vor scadea pe ambele paliere”, a spus
Adrian Mitroi.

De asemenea, Florentina Cozamanca se asteapta ca
relaxarea politicii monetare sa continue in 2014 cu doua taieri a dobanzii de
politica monetara, a cate 25 de puncte de baza fiecare, in cadrul urmatoarelor
doua sedinte de politica monetara (8 Ianuarie si 4 Februarie), astfel incat
rata dobanzii sa ajunga la 3.50%, urmand apoi ca BNR sa inceapa reducerea
graduala a ratelor rezervelor minime obligatorii de la nivelul actual de 15% la
lei si 20% la valuta.

Claudiu Cazacu spune ca dobanda de politica monetara
ar putea ajunge la 3,5% in prima jumatate a anului. Sunt posibile si reduceri
ale rezervei minime obligatorii, in special pentru lei.

Deficitul bugetar,
in tinta asumata cu FMI?

„Avand in vedere presiunile de natura electorala, ma
astept sa fie depasita tinta de deficit bugetar asumata fata de FMI de 2,2 %
din PIB, dar respectarea pragului impus la nivel de UE de 3 % din
PIB. Astfel, scenariul nostru de baza indica un deficit bugetar de 2,5 % din
PIB in termeni cash, pe fondul unei cresteri economice inferioare celei luate
in calculul bugetului, a spus oficialul Deloitte.

Economistul UniCredit a menttionat ca finantele publice
raman intr-o situatie sustenabila sub monitorizarea FMI/EU, dar implementarea
reformelor da semne de oboseala.  De
asemenea, factorii politici ar putea avea un impact negativ asupra stabilitatii
economice.

„Potrivit proiectului de buget pentru 2014, deficitul
bugetar de anul viitor va fi de 2,2% din PIB, nivel agreat si cu partenerii
externi (FMI si Comisia Europeana). Ne asteptam ca acest nivel sa fie
respectat, totusi exista si riscul ca acest lucru sa nu se intample, dat de
posibilele masuri populiste (taierea TVA sau a altor taxe), fara asigurarea
veniturilor alternative (2014 fiind an electoral)”, a declarat economistul
GarantiBank.

Adrian Mitroi se asteapta ca acest indicator sa fie
mentinut sub 2%.

La randul sau, economistul XTB spune ca deficitul bugetar
ar urma sa se situeze in jurul lui 2,5%.

„Consideram ca prevederile programului economic incheiat
de Romania cu Fondul Monetar international si Comisia Europeana vor fi
indeplinite. Astfel, chiar daca 2014 este un an electoral, ne asteptam ca
deficitul bugetar sa se incadreze in tintele agreate cu institutiile financiare
internationale”, a spus economistul RBS.

Evolutia cursului
de schimb

„Leul ar putea incheia anului 2014 la 4,48 lei/euro, cu
variatii ample in intervalul 4,35 – 4,65 lei/euro pe parcursul anului,
imprimate de deciziile nerezidentilor care au ajuns sa detina un sfert din
obligatiunile guvernamentale in lei. Reducerea programului FED de cumparari de
active si alegerile prezidentiale de la finalul anului pot deprecia leul daca
Romania nu mentine coerenta politicilor asumate cu Fondul Monetar International
si Comisia Europeana”, a declarat Florin Eugen Sinca.

Melania Hancila spune ca piata valutara va fi
caracterizata printr-o volatilitate mai ridicata in 2014 si se asteapta la
deprecierea usoara a leului, calculele Deloitte indicand un curs mediu de
aproximativ 4,5 lei/euro si variatia cursului in principal intervalul: 4,4-4,6
lei/euro.

La randul sau, Mihai Patrulescu a mentionat ca „cursul
de schimb ar putea fi influentat in primul trimestru al anului 2014 de factori
externi, dar leul ramane intr-o pozitie relative favorabila comparativ cu
celelalte monede din regiune”.

Rozalia Pal se astepta ca la sfarsitul anului 2013 cursul
sa se stabilizeze la 4,45 lei/euro si sa scada in 2014, spre 4,55 lei/euro la
sfarsit de an.

„In ceea ce priveste cursul de schimb, anul acesta fiind
an electoral, factorul politic este sensibil si poate oricand genera o situatie
delicata cu efecte in piata”, a spus Silviu Pojar.

Si Florentina Cozmanca subliniaza ca evolutia cursului de
schimb va depinde atat de evolutiile in plan regional si international, cat si
de evenimentele interne.

De asemenea, Claudiu Cazacu a spus ca leul ar putea avea in
unele perioade o volatilitate mai ridicata decat cea de anul trecut, cu fluctuatii
temporare sub pragul de 4,40 lei/ euro dar si o depasire a pragului de 4,60
lei/euro. Estimarile vizeaza un curs mediu de 4,55 lei/euro pentru anul 2014.