Reforma, la momentul T-Zero: Primele 10 \”task-uri\” ale noului presedinte

Potrivit expertilor, reforma este absolut necesara daca Romania mai vrea sa prinda din urma „trenul” relansarii economice mondiale. Altfel, il vom astepta pe urmatorul. Care va veni, cu siguranta, insa nu se stie cand.

Expertii de la Moody’s, S&P, Fitch, Erste, Merril Lynch, Unicredit si altii au spus-o la unison – Romania risca sa ramana in recesiune, daca nu ia masurile prevazute in acordul cu FMI. Anul 2010 se anunta, din acest punct de vedere, crucial pentru evolutia economica a Romaniei, chiar pe parcursul urmatorilor 10 ani. O analiza a rapoartelor financiare publicate in ultima vreme de institutiile financiare straine releva 10 masuri decisive pe care noul sef al statului si viitorul guvern vor trebui sa le puna in practica de urgenta.

1.Stabilitatea politica

Prima si cea mai importanta sarcina a presedintelui este de a asigura stabilitatea politica. O problema sesizata in aproape toate analizele expertilor straini, care remarcau faptul ca Romania, timp de aproape 2 luni, nu a avut o conducere executiva. Iar acest lucru a determinat multi investitori sa priveasca cu circumspectie oportunitatile de business din tara noastra. „Fara un interlocutor cu puteri depline la Bucuresti, expertii FMI au fost nevoiti sa amane discutiile decisive legate de derularea acordului de imprumut”, remarcau, recent, analistii de la Fitch.

2. Un guvern capabil, cu sustinere majoritara

Romania are nevoie rapid de un guvern cu drepturi depline, declara, recent, analistul Moody’s, Kenneth Orchard. El spunea faptul ca, daca pana acum FMI a aratat „o toleranta remarcabila” fata de Romania, tocmai pentru ca situatia actuala de pe scena politica era usor de anticipat, din acest moment lucrurile o sa se schimbe. Fara un guvern cu larga sustinere majoritara, asa cum de altfel cerea si Jeffrey Franks, seful misiunii FMI, Romania nu va putea sa iasa din criza. Fie ca va fi vorba de un guvern format din politicieni sau tehnocrati, misiunea sa va fi aceea de a pune in practica reformele amanate in acest an. „Ungaria, Bulgaria si mai ales Polonia au trecut mai usor de aceasta perioada tocmai pentru ca au beneficiat de o stabilitate politica si de un guvern stabil, concentrat pe reforme”, a declarat, recent, consultantul economic Bogdan Baltazar.

3. Bugetul, extrema urgenta

Romania are nevoie urgenta de un buget pe 2010, aceasta fiind, de altfel, principala conditie pusa de FMI pentru a debloca transa a III-a din imprumut. Guvernul Boc, aflat inca la Palatul Victoria, va trimite in aceste zile in Parlament legea bugetului. Dezbaterea acesteia ar trebui sa aiba loc in regim de urgenta insa reprezentantii partidelor sunt destul de sceptici. Este putin probabil ca o decizie sa fie luata inainte de formarea noului cabinet. Oricum, noii ministri propusi de PSD si PNL vor dori cu siguranta sa isi puna amprenta pe calculele bugetare facute de expertii guvernului Boc. Potrivit unor surse parlamentare, in aceste conditii, nu este exclus ca legea bugetului pe 2010 sa fie aprobata in perioada dintre Craciun si Anul Nou, intr-o sesiune extraordinara a Parlamentului.

„Un rol decisiv in acest demers il va avea noul presedinte care va trebui, asa cum s-a angajat in campania electorala, sa asigure, in calitate de mediator, cadrul politic necesar aprobarii de urgenta a bugetului pe 2010”, a declarat analistul economic Cristian Dinulescu.

Cum va arata bugetul? Potrivit proiectului aflat in guvern, veniturile sunt estimate la 167 mld. lei, iar cheltuielile la 198 mld. lei. Deficitul bugetar ar urma sa se situeze la 5,9% din PIB. Proiectul de lege a fost construit pe un curs mediu de 4,25 de lei pentru un euro si o inflatie de 3,7% pentru 2010.

4. Miza pe leu

In campania electorala s-a vorbit mult despre leu si necesitatea stabilitatii monetare. Acordul cu FMI a avut, de altfel, drept principal obiectiv mentinerea cursului monedei nationale la un nivel la care sa nu dea peste cap economia si sa avantajeze exporturile. Un leu slab ar putea duce la cresterea inflatiei, la scaderea puternica a nivelului de trai si la avansul creditelor neperformante.

„Chiar daca, in mod constitutional, presedintele nu are nicio treaba cu politica monetara si fiscala, este de datoria lui sa se asigure ca guvernul si BNR vor asigura stabilitatea leului, o promisiune facuta de altfel, in campania electorala”, a declarat analistul Ilie Serbanescu. In ceea ce priveste nivelul sustenabil al leului, parerile sunt impartite insa variaza intr-o plaja situata intre 4,1 si 4,7 unitati pentru un euro.

5. Reforma la sange in aparatul de stat

De voie de nevoie, noul presedinte si mai ales premierul desemnat de acesta vor trebui sa taie in carne vie in sectorul bugetar. In conditiile in care Romania cheltuie circa 25% din buget pentru functionarea aparatului de stat, in timp ce in Occident nivelul acestora nu depaseste decat in putine cazuri 13-15%, FMI a pus reforma administrativa pe short-listul masurilor prevazute in acordul de imprumut. Romania va trebui sa renunte, potrivit estimarilor, la circa 200.000 de angajati din cei 1,72 milioane de salariati din sectorul bugetar si companiile de stat, sa reduca cheltuielile cu salarizarea si sa eficientizeze actul administrativ.

”Reforma este dureroasa insa trebuie realizata. Am ajuns intr-o situatie de-a dreptul absurda. Avem 1,7 milioane de angajati la stat si 4,5 milioane de pensionari sustinuti de 3 milioane de angajati din mediul privat. Este revoltator”, a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri. Pana in prezent, guvernul nu a reusit, din toate planurile anuntate, decat sa reduca la jumatate numarul agentiilor si celorlalte unitati descentralizate. Legea unitara a salarizarii este blocata in Justitie, reforma pensiilor este inca pe hartie, iar concediul fara plata din sectorul bugetar s-a aplicat doar in unele institutii.

In timp ce Basescu spune ca acordul cu FMI face necesare mai multe masuri nepopulare, Mircea Geoana a declarat ca va discuta cu sindicatele, cu expertii, cu mediul de afaceri si expertii FMI pentru a incerca sa vada daca exista alternative la disponibilizarile de personal. „Daca scoatem la iveala economia subterana, daca aducem mai multe venituri la buget, nu trebuie sa sacrificam oamenii. Romania are nevoie de locuri de munca, nu de someri”, a spus Geoana.

6. Un cadrul fiscal atractiv si predictibil

Romania are nevoie de un cadru fiscal stabil. Desele modificari din acest an au dat peste cap calculele din economie, iar masurile fiscale luate fara niciun studiu de impact, in genul impozitului forfetar, au dus la falimentul a zeci de mii de firme. Opinia, lansata de Consiliul Investitorilor Straini, a fost insusita si de cei doi candidati, in campania electorala. Acestia au promis, printre altele, ca vor trasa noului guvern sarcina elaborarii bugetului multianual, in conformitate cu noua lege a responsabilitatii fiscale. Cei doi au vorbit si de necesitatea mentinerii taxelor la nivelul actual, cu perspectiva reducerii acestora in viitor, in conditiile revenirii pe crestere economica. Geoana si Basescu au anuntat, totodata, continuarea procesului de reducere a numarului de taxe si impozite, instituirea ghiseului unic si a controlului unic anual, masuri cerute in repetate randuri de mediul de afaceri.

7. Un parteneriat real cu mediul economic privat

Oamenii de afaceri ii cer noului presedinte sa instituie un consiliu consultativ in care sa fie analizate toate propunerile de masuri administrative ce au impact in economie. ”Pana acum, au fost destule momente in care ne-am trezit peste noapte cu decizii politice ce au afectat in mod negativ mediul de afaceri. Cresterea CAS-ului, decalarea programului de majorare a accizelor, introducere impozitului forfetar sunt doar cateva dintre masurile ce au afectat si mai multe economia, in contextul crizei. In loc sa ajutam mediul de afaceri, l-am fortat si mai mult, iar efectil a fost cel anticipat. Statul a incasat mai putini bani si a ajuns sa se imprumute zeci de miliarde de la FMI si banci”, a declarat omul de afaceri Ioan Niculae, unul dintre cei mai mari investitori romani.

8. Definirea unor domenii strategice pentru dezvoltarea Romaniei

Presedintele este dator ca impreuna cu clasa politica si mediul de afaceri sa defineasca in mod clar traseele prioritare de dezvoltare ale Romaniei in urmatorii ani, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri. De la infrastructura, agricultura, la energie, industria navala sau turism, mediul de business afirma ca Romania are sanse reale in a se impune in noul context economic global.

9. Reforma constitutionala

Seful statului va trebui, dincolo de masurile economice, fundamentale in aceasta perioada de criza, sa declanseze procesul de reforma constitutionala. Potrivit expertilor in drept, actuala Constitutie si-a dovedit limitele in conflictele politice din ultimele doua luni, odata cu demiterea guvernului Boc si desemnarea unui premier interimar. In plus, noul presedinte va trebui sa puna in practica deciziei romanilor privind trecerea la parlamentul unicameral si reducerea numarului de parlamentari la eliminarea tuturor privilegiilor acestora. Reforma statului va trebui, de asemenea, asa cum de altfel s-a promis in campania electorala, sa gaseasca solutiile pentru reformarea justitiei, a sistemului medical si sa puna in practica reforma educatiei.

10. O politica externa eficienta

Romania are nevoie de o politica externa activa, care sa creeze premizele unor parteneriate economice menite sa relanseze comertul exterior al Romaniei, declara, in campania electorala, noul presedinte al Romaniei. In conditiile in care, in prezent, 80% dintre exporturile firmelor romanesti se indreapta spre Uniunea Europeana, expertii spun ca este absolut necesara recastigarea unor piete externe de traditie, precum cea a fostei URSS. ”Avem nevoie de noi destinatii de export. Este absolut vital sa realizam parteneriate cu fostele tari sovietice, cu marile tari emergente, de la Brazilia, la China si India. Este de datoria noului presedinte sa gestioneze parteneriate cu aceste tari, sa incerce sa aduca la masa dialogului investitori din ambele tari”, a declarat Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Importatorilor si Exportatorilor din Romania.