Romania, cele mai mici cheltuieli sociale din UE. Guvernul se lauda ca face economii

Suma de 339 euro este de 20 de ori mai mica decat media tarilor din Uniunea Europeana. Si asta in conditiile in care perioada 2004-2011, aceste cheltuieli s-au dublat la nivelul UE.

Pe de alta parte, premierul Emil Boc (foto) afirma anul trecut, in primele luni dupa taieri, ca anularea ajutoarelor sociale acordate nejustificat, in urma verificarii unei parti din dosarele incheiate pentru venitul minim garantat, indemnizatii de handicap si pensii de invaliditate, a generat economii de aproximativ 26 milioane euro.

Cheltuielile Romaniei cu protectia sociala erau in 2008, in plina crestere economica, la jumatate din media europeana, din punct de vedere al ponderii in produsul intern brut (PIB).

Tren metropolitan la Cluj, investiţie de 10 milioane de euro

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj anunţă că se asociază cu municipiul Cluj-Napoca şi cu şapte comune învecinate pentru realizarea trenului metropolitan, din bugetul judeţului şi din…

De ce fug românii de Noua Casă. Doar 100 de credite au fost date în prima lună de la începutul…

Românii care își cumpără o locuință aleg creditele imobiliare în locul programului Noua Casă și asta deoarece condițiile în care sunt acordate împrumuturile garantate de…

Raportat la PIB, in prezent, dintre tarile UE, numai Letonia are un procent mai mic al cheltuielilor cu protectia sociala decat Romania.

Studiul mai arata ca ponderea cheltuielilor sociale in PIB a crescut in Romania in perioada 2000-2008, cu 1,2%.

Pe de alta parte, banii sunt cheltuiti ineficient si nu ajung la categoriile vulnerabile care au cea mai mare nevoie de protectie sociala, respectiv somerii, elevii, studentii si persoanele apartinand unor minoritati, se arata intr-un studiu realizat de Blocul National Sindical, coordonat de Liviu Voinea, directorul Grupului pentru Economie Aplicata (GEA).

Datele contrazic Guvernul

Studiul „Eficienta politicilor de securitate sociala in Romania” contrazice astfel teze avansate de reprezentantii Guvernului, potrivit carora Romania ar cheltui exagerat de mult pentru protectia sociala.

Autorii studiului sustin ca problema reala a Romaniei este ineficienta si incapacitatea autoritatilor de a orienta aceste politici catre grupurile sociale care au cea mai mare nevoie de asistenta.

Potrivit aceluiasi studiu, una dintre cele mai mari discrepante dintre Romania si celelalte tari din UE se inregistreaza la capitolul cheltuieli cu ajutorul de somaj. In tara noastra, acestea au o pondere de 5 ori mai mica in totalul cheltuielilor de protectie sociala comparativ cu media Uniunii.

Totodata, ajutorul de somaj reprezinta mai putin de 50% din venit pentru doua treimi din someri.

„Plecand de la aceste cifre, autorii studiului trag concluzia ca oamenii raman in somaj pentru ca au alte surse de venit si nu pentru ca nivelul ajutorului de somaj ar fi prea mare”, se arata in comunicatul BNS.

Pensia, doar 50% din venitul real al pensionarilor

O situatie asemanatoare se inregistreaza si in cazul pensionarilor, astfel ca pensia reprezinta mai putin de 50% din venit pentru o treime dintre acestia.

Din punct de vedere al categoriilor care acceseaza prestatiile sociale, studiul arata ca actualul sistem favorizeaza persoanele cu studii superioare si pe cele din mediul urban.

„O explicatie oferita de acestia a fost ca beneficiarii cu studii superioare din mediul urban au acces mai facil la informatii si stiu catre ce programe de protectie sociala sa se indrepte”, se arata in aceeasi cercetare.

Cifrele prezentate in studiu arata ca pentru 40% din populatia urbana, veniturile din prestatii sociale depasesc 80% din totalul veniturilor lor, o situatie regasita doar la 20% din populatia rurala.

Din punct de vedere al studiilor, o treime, respectiv 33,6% din populatia cu studii universitare de lunga durata este dependenta de prestatii sociale, respectiv peste 80% din venituri, mult mai mult decat cei fara studii sau cu studii medii, unde ponderea respectiva nu depaseste un sfert.

Romanii intre 45 si 54 de ani, cel mai putin protejati

Din punct de vedere al varstei, cel mai putin protejate sunt persoanele cu varste cuprinse intre 45 si 54 de ani, care primesc doar 12% din totalul prestatiilor sociale.

Pe categorii de cheltuieli, ca pondere in totalul cheltuieli de protectie sociala, nu apar mari discrepante intre Romania si media zonei euro.

Astfel, cheltuielile pentru ajutorul de somaj sunt de 5 ori mai mici in Romania decat media zonei euro, iar cele pentru locuit, de 8 ori mai mici in Romania ca pondere in total.

In schimb, avem cheltuieli mai mari pentru evitarea excluziunii sociale, pentru pensii de invaliditate, dar si pentru alocatiile catre mame si copii.

„S-a pus, in multe randuri, problema costurilor administrative excesive. Birocratia romaneasca nu pare insa mai ineficienta decat media europeana, cel putin din punctul de vedere al costurilor. Astfel, costurile administrative reprezinta 1,3% din cheltuielile de protectie sociala in Romania, fata de media de 3% in zona euro”, se arata in concluziile aceluiasi studiu.

In aceste conditii, cheltuielile de protectie sociala, in termeni absoluti dar si in termeni relativi, raportate la PIB sau la puterea de cumparare, sunt mult mai mici in Romania.

Autorii aceluiasi studiu mai arata ca Romania nu are asadar cheltuieli mari de protectie sociala, prin comparatie cu UE, ci cheltuieli sunt mari prin comparatie cu veniturile bugetare.

„Aceasta este mai degraba o problema de colectare a veniturilor si de calibrare a sistemului de taxe si impozite, decat o problema a nivelului protectiei sociale”, sustin aceiasi autori.

Studiul „Eficienta politicilor de securitate sociala in Romania” are ca an de referinta anul 2008, autorii precizand ca acestea sunt ultimele date disponibile de la Eurostat, dar si pentru ca este anul anterior crizei economice.