Romania, in pole-position pentru exportul de energie in regiune?

„Constructia reactoarelor 2, 3 si 4 de la Cernavoda, centralele electrice preconizate de Petrom si Electrabel Suez, dar si investitiile in energia alternativa, ar putea transforma Romania intr-un furnizor important de energie electrica, fapt ce va aduce castiguri masive, atat pentru statul roman, cat si pentru investitorii din piata. Romania ar putea deveni cel mai important exportator de energie din sud-estul Europei”, a afirmat analistul economic Cristian Dinulescu.

El spune ca, intr-o Europa in care dependenta energetica de Rusia a devenit o problema pentru majoritatea statelor, o sursa energetica alternativa, in genul celei propuse de Romania, va avea succes din start.

„Pozitia geopolitica a Romaniei, in calitate de membru UE, si eco-sistemul propice investitiilor la scara mare, atrag si vor atrage, cu siguranta, marile companii energetice internationale, interesate sa produca ieftin in Romania si sa vanda scump la export”, a mai spus Dinulescu.

Acest domeniu reprezinta un factor-cheie in jocurile de putere la nivel international. „Energia a devenit valuta principala a prezentului, dar mai ales a viitorului”, a declarat, pentru DailyBusiness, analistul economic Ilie Serbanescu. „Cine va controla sursele de energie, pe viitor, si va propune solutii cat mai ieftine si de capacitate mare, vor avea de castigat”, a adaugat Serbanescu

Petrom si Electrabel Suez vor sa produca 2.400 de MW

Cele mai mari investitii din piata romaneasca de energie sunt preconizate de Petrom si de belgienii de la Electrabel Suez.

Petrom a anuntat, joi, ca a demarat procesul de licitatie pentru construirea unei centrale electrice pe gaze, care va fi finalizata la inceputul anului 2011 si va necesita o investitie de circa 500 milioane de euro. Constructia propriu-zisa va incepe in cursul anului 2008, urmand ca, la finele anului 2010, cel mai tarziu la inceputul anului 2011, centrala sa furnizeze 860 MW in sistemul energetic national.

Belgienii de la Electrabel Suez, unul dintre cei mai mari investitori de pe piata europeana a energiei, au anuntat saptamana trecuta ca vor construi o centrala termoelectrica pe baza de huila, de 1.600 MW la Constanta. Primul grup energetic, de 800 MW, va fi dat in functiune in anul 2013, a declarat Razvan Purdila, directorul Directiei Piete de Capital din cadrul Transelectrica, care s-a intalnit cu reprezentantii Electrabel Suez. Investitia este cifrata la circa 400 milioane de euro.

Pe piata au anuntat investitii importante si germanii de la E.ON. Acestia, dupa ce au cumparat Electrica Moldova, vor sa achizitioneze cel putin un complex energetic din Oltenia (Turceni sau Rovinari-n.r.) si o filiala de distributie din cele trei ramase in portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), si care vor fi scoase la privatizare anul viitor. Suma pregatita de E.ON este cifrata la circa 600 de milioane de euro si include si o posibila investitie in domeniul energiei alternative.

„Daca nu vor fi scoase la vanzare complexurile energetice si CET-urile, ne vom face propria noastra centrala electrica”, a declarat anterior Ferenc Csulak, director adjunct al E.ON Moldova Distributie.

Interesati de filialele Electrica si de productia de energie din Valea Jiului sunt si rivalii de la RWE, care vor sa investeasca inclusiv in productia de energie nucleara in Romania, la Cernavoda, fiind dispusi sa aloce peste 800 milioane de euro in constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.

Sume importante sunt pregatite si de italienii de la Enel, care, dupa ce au cumparat Electrica Muntenia Sud pentru 820 milioane de euro, vor sa investeasca o suma similara, inclusiv in constructia unei noi centrale nucleare in Romania. „Operam deja o centrala nucleara in Slovacia, avem experienta acolo”, a declarat Fulvio Conti, directorul general al companiei italiene de electricitate.

Analistul economic Ilie Serbanescu spune ca, dincolo de amploarea investitiilor anuntate, drumul de la proiect la realitate este unul destul de mare. El este sceptic in privinta anuntatelor investitii masive din Romania.

„Mai intai sa ii vedem ca investesc. Pana acum, au facut declaratii, iar cei care au intrat in piata, ca E.ON sau Enel, au cumparat investitiile de pe vremea lui Ceausescu. Sa construiasca ceva concret, sa treaca de la vorbe la fapte”, a punctat Serbanescu.

Declaratia lui pare sustinuta de faptul ca, dincolo de investitiile in achizitia de foste filiale Electrica, firmele straine nu au construit pana in acest moment niciun fel de capacitati de productie energetica de mare capacitate.

Exceptia o constituie reactorul 2 de la Cernavoda, construit de firmele Atomic Energy of Canada Ltd. si Ansaldo (Italia), aflat in prezent in faza de testare.

13 companii isi disputa constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda

Centrala de la Cernavoda reprezinta, de altfel, principalul obiectiv de investitii din domeniul energetic romanesc. Interesul este dovedit de faptul ca, nu mai putin de 13 mari companii internationale au depus oferte pentru constructia reactoarelor 3 si 4.

Printre cei mai cunoscuti, italienii de la Enel, germanii de la RWE si americanii de la AES Corporation.

Analistul Cristian Dinulescu arata ca interesul este dat de oferta tentanta propusa de autoritatile romane. „Joint-venture-ul propus de statul roman le da libertatea investitorilor de a vinde energie nucleara la un pret redus. Cati bani vei baga in actiunile la viitoarea societate care va administra proiectul, proportional vei beneficia de energie electrica. E o afacere rentabila, inspirata din modelul finlandez”, a explicat Dinulescu.

Investitorii vor fi alesi pe 29 octombrie, iar lucrarile la cele doua reactoare ar urma sa inceapa anul viitor, cu o investitie totala de 2,2 miliarde de euro. Punerea in functiune a unitatilor 3 si 4 este prevazuta pentru 2014, respectiv 2015.

„Va mai aduceti aminte de vremurile cand se scria ca Cernavoda ar trebui inchisa, ca e o investitie inutila?” – intreaba Ilie Serbanescu. „Proiectul iata ca este fiabil si va asigura, din cate am inteles, 30% din energia electrica a Romaniei”, a mai spus analistul.

Dincolo de negocierile pentru constructia reactoarelor 3 si 4, reactorul 2 a ajuns deja sa produca 350 MW. Joi, Nuclearelectrica a anuntat ca unitatea II a ajuns la 50 % din capacitate, iar din septembrie va lucra la capacitate maxima, de 700 MW, urmand ca reactoarele 1 si 2 sa acopere, din aceasta toamna 18 % din necesarul energetic national.

Resursele alternative vor atrage investitii de 1,8 mld.euro

Dincolo de investitiile in energia traditionala, Romania ar putea atrage, pana in 2015, investitii de 1,8 miliarde de euro pentru valorificarea resurselor regenerabile de producere a energiei, sustin autoritatile in strategia energetica nationala. Din acesti bani, aproape 1 miliard de euro vor fi investiti in energia eoliana.

Aplicatiile eoliene ar urma sa produca intre 1,3 si 1,6 TWh, la o putere instalata de circa 700 MW.

„In urmatorii 2-3 ani, mai multe companii din acest domeniu, in special din Austria si Germania, vor veni in Romania. Vom atrage, in aceasta perioada, investitii de circa 700 milioane euro in capacitati de productie de electricitate din surse eoliane”, a declarat Nicolae Vasile, vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR).

Printre cele mai semnificative investitii sunt cele anuntate de Electrica, societate care vrea sa dezvolte capacitati de producere a energiei cu o putere de peste 400 MW, cele anuntate de compania New Energy Grup, ce isi propune sa produca 30 MW din energia eoliana, si investitia cehilor de la CEZ, care vor cheltui pe captarea vanturilor din Romania pana la 300 milioane de euro.

Potentialul energetic eolian al Romaniei a fost intuit si de portughezii de la Martifer. Una dintre companiile grupului, Eviva Energy, a anuntat recent dezvoltarea a 10-15 parcuri de centrale eoliene, iar in prezent cauta zonele cu vanturile cele mai prielnice.

Puterea turbinelor eoliene instalate in Romania anul trecut este de 1,3 MW, arata un studiul al European Wind Energy Association.

Potrivit expertilor, Romania se afla pe unul dintre locurile codase in Europa in acest domeniu. Bulgaria, de pilda, a instalat anul trecut centrale eoliene functionale cu capacitate de 22 de MW.

Statul, cel mai mare investitor in domeniu

Cel mai mare investitor in domeniul energetic pare a fi insa statul roman care, prin vocea ministrului Economiei, Varujan Vosganian, a anuntat pana in 2015-2020, investitii de peste 1,5 miliarde de euro.

Complexul Isalnita-Craiova are nevoie de investitii de mediu de 200 milioane euro si de investitii in modernizare de 370 milioane de euro. Complexul Rovinari va necesita, pentru respectarea conditiilor de mediu, alocarea a 325 milioane de euro si alte 380 milioane de euro pentru modernizare, iar la Turceni vor fi investiti in protectia mediului 200 milioane euro si de 560 milioane de euro pentru modernizare.

Ministrul Economiei si Finantelor spune ca daca toate investitiile vor fi realizate, Romania va deveni independenta energetic si in plus va putea sa produca mai multa electricitate cu 70-80% decat in prezent si sa exporte de trei ori mai mult.

„Energia este cea mai puternica arma, carte, pe care poate sa o joace Romania in interiorul Uniunii Europene”, a declarat ministrul Vosganian.

In prezent, conform Institutului National de Statistica, cea mai mare parte din productia de energie electrica a Romaniei se obtine in termocentrale (64% din total productie), urmata de hidrocentrale (23,8%).

In semestrul I, resursele de energie electrica a Romaniei au insumat 30.623,4 milioane KWh, in scadere cu 1.316,8 milioane KWh ( -4,1%) fata de aceeasi perioada a anului 2006. Scaderea resursei de energie electrica s-a datorat atat scaderii productiei cu 1.312,3 milioane KWh (-4,2%), cat si a importului cu 4,5 milioane KWh, respectiv (- 0,8%). Productia din hidrocentrale a scazut cu 2249,6 milioane KWh (-22,5%).

Consumul final de energie electrica in semestrul I 2007 a fost de 25.473,8 milioane KWh, cu 1,6% mai mare fata de aceeasi perioada a anului 2006; iluminatul public a inregistrat o crestere cu 5,8%, iar consumul populatiei a crescut cu 4,8%. Exportul de energie electrica a fost in scadere cu 1.204,0 milioane KWh, respectiv cu 41,6% fata de semestrul I 2006.