- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Se cauta \”soferi\” competenti pentru noile \”vehicule\” catre profit: porumbul, graul si orezul

02 Jun, 00:01 • razvan.codorean
Afacerile din agricultura ar putea fi mult mai profitabile pe termen lung, in conditiile crizei alimentare mondiale, estimeaza expertii din domeniu. Preturile graului, porumbului si orezului vor continua sa creasca, iar terenurile agricole din Romania au un potential foarte bun de exploatare. Mai lipseste know-how-ul.
Se cauta \soferi\ competenti pentru noile \vehicule\ catre profit: porumbul, graul si orezul

Privit pana mai ieri ca o adevarata „Cenusareasa” in domeniul afacerilor, business-ul din domeniul agricol isi dovedeste in prezent potentialul puternic de crestere, pe fondul accentuarii crizei alimentare la nivel mondial, datorata scumpirii petrolului, cresterii consumului, in special in tarile emergente, si reducerii suprafetelor cultivate cu produse destinate consumului alimentar, in avantajul culturilor tehnice.

Expertii in domeniul agricol estimeaza ca Romania are un potential foarte mare in special in domeniul cerealier, porumbul, graul si orezul fiind trei dintre plantele ce pot aduce producatorilor romani profituri importante, pe fondul cresterii cotatiilor la niveluri record pe pietele internationale.

Marile hibe ale afacerilor din agricultura: birocratia si lipsa infrastructurii

Viitoarea profitabilitate a investitiilor din agricultura arata foarte bine, cel putin pe hartie. In realitate insa, producatorii se lovesc de birocratia excesiva din domeniu si de lipsa unei infrastructuri care sa le permita dezvoltarea business-ului, spun specialistii. In plus, fermierii romani refuza, in marea lor majoritate, ideea unei asocieri de tip cooperatist, cu toate ca aceasta le-ar aduce un profit mai bun.

Conform unui studiu realizat de compania de consultanta Arthur D. Little, comandat de Guvernul Romaniei, faptul ca suprafetele agricole sunt faramitate, ca nu avem cooperative agricole si o infrastructura rurala, afecteaza competitivitatea sectorului.

Expertii dau si exemple de succes din alte tari acolo unde cooperarea s-a dovedit a fi cheia profitului. In Danemarca, de pilda, Danish Crown, cel mai mare procesator de carne, este detinut de 15.000 de fermieri, iar in Chile, Wines of Chile reprezinta 90 de producatori de vin din tara sud-americana.

„Cooperarea se poate face in mai multe moduri, pentru cresterea calitatii, aprovizionare, depozitare, procesare si sporirea valorii adaugate, marketing si distributie a produselor agricole, procesate sau nu”, spune autorii studiului.

Expertii au scos in evidenta, pe de alta parte, gradul redus de mecanizare, suprafata irigata foarte redusa (9% din suprafata agricola), lipsa unei specializari pe culturi, ca in cazul altor tari, productivitatea redusa fata de alte tari din Uniunea Europeana, in sensul realizarii unor venituri scazute pe lucrator si pe exploatatie si lipsa unei educatii agricole, fapt ce afecteaza dezvoltarea unor afaceri profitabile in sector.

Cele mai negre prognoze privind agricultura sunt legate insa de criza de personal din agricultura, ce tinde sa se accentueze, cresterea costurilor salariale si, mai ales, preconizata reforma a bugetului UE, ce ar putea taia 75% din subventiile agricole.

Vremea buna pune umarul la starea agriculturii in 2008

Dupa ce, in 2007, productia agricola a Romaniei a scazut la aproape toate culturile din cauza secetei, in acest an, Romania ar putea deveni al treilea mare producator de porumb din UE, dupa Franta si Italia, printr-o crestere a productiei cu 4,1 milioane de tone, la aproape 9,8 milioane de tone, fata de numai 3,85 milioane anul trecut, cel mai redus nivel din ultimii 18 ani, relateaza Reuters.

In cazul graului, dupa recolta de 3 milioane de tone de anul trecut, cea mai mica din 1940, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale estimeaza pentru acest an o medie de 4.000 de kilograme de grau la hectar, ceea ce ar insemna o productie de 7-8 milioane de tone, fapt ce ar putea duce la bilanturi profitabile, in conditiile in care si preturile sunt cu 70% mai mari decat anul trecut.

Un alt business agricol cu mare potential este cultivarea orezului, Romania fiind vazuta de expertii Asociatiei Londoneze a Brokerilor de Orez drept statul membru UE cu cel mai mare potential de crestere in ceea ce priveste productia de orez. Jean-Pierre Brun, presedintele asociatiei a explicat ca Romania are terenuri foarte bune pentru cultivarea celui de-al treilea aliment consumat la nivel global, dupa grau si cartof.

„In regiunea Dunarii exista de 20 de ori mai multe rezerve de apa decat in bazinul Padului, unde se cultiva cea mai mare parte a orezului italian”, a explicat Brun.

In conditiile in care pretul orezului si-a dublat valoarea fata de anul trecut, la nivel international, cine mizeaza pe astfel de afaceri poate face profituri substantiale, mai spune expertul.

„Sectorul agricol romanesc este, dupa cel din Polonia, cel mai mare din Europa Centrala si de Est. Data fiind abundenta de resurse naturale si situarea geografica, Romania are potentialul de a deveni unul din cei mai mari producatori europeni pe termen mediu si este atractiva pentru investitorii straini”, se mentioneaza intr-un studiu realizat de compania de consultanta Arthur D. Little.

„Oportunitati sunt destule, de la productia de grau, porumb, orez si floarea soarelui. Macar sa ajungem sa substituim importurile agricole, iar apoi sa reusim sa iesim pe export”, spune presedintele Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania, Viorel Matei.

Sorin Minea, presedintele Romalimenta, cea mai importanta asociatie a producatorilor si furnizorilor de produse alimentare din Romania, considera ca, dincolo de potential, totul tine de modul in care atat producatorii cat si autoritatile vor sti sa exploateze noua conjunctura internationala.

„Potentialul Romaniei in domeniul agricol este foarte bun. 62% din suprafata Romaniei este teren agricol, costurile cu forta de munca sunt reduse, potentialul de vanzari atat pe piata interna cat si la export este foarte bun, in conditiile cresterii veniturilor romanilor, pe de o parte, iar pe extern a crizei alimentelor. Trebuie insa ca toate aceste atuuri sa fie exploatate la justa lor valoare”, a declarat Sorin Minea.

Afacerile din agricultura, pe banii UE

Afacerile din agricultura sunt printre putinele din economie care beneficiaza de subventii si pentru care statul aloca fonduri de dezvoltare, facilitand totodata si linii de finantare in conditii avantajoase.

Producatorii agricoli care au reusit sa parcurga toate etapele birocratice, inerente in relatia cu statul, beneficiaza in acest an de subventii din partea UE, in valoare de 50,5 euro/hectar in 2007, sume care vor creste pana la 141 euro/hectar in 2013. In plus, ei pot beneficia de credite subventionate din partea statului, prin programul Fermierul, in valoare totala de 730 de milioane de lei.

Toate aceste facilitati sunt cunoscute de cei care au investit in domeniu, dovada ca, in cazul creditelor, de pilda, peste 1.800 de producatori au depus cereri de subventii, fondurile solicitate depasind 1,1 mld.euro. Cifrele sunt si mai semnificative atunci cand vine vorba de fondurile gratuite oferite de UE, unde peste un milion de fermieri au depus cereri in acest an.

Numarul cererilor se asteapta sa creasca de la an la an, in conditiile in care statul si-a propus sa aloce, pana in 2013, fonduri europene de peste 8 miliarde de euro.

Dan Gherghelas, directorul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, este sigur ca toti banii vor fi absorbiti de piata.

„Subentiile sunt binevenite, indiferent de statutul producatorului si nivelul sau de dezvoltare. Pentru acest an, de pilda, intreaga suma va fi absorbita. Speram ca 900.000 de fermieri sa fie platiti pana la sfarsitul acestei luni si sa terminam de distribuit suma pana la mijlocul lunii viitoare, inaintea termenului limita de 30 iunie”, a precizat directorul APIA.

Sectorul agricol romanesc cuprinde in prezent 4,256 milioane exploatatii, cu o suprafata medie de 3,3 hectare. Spre comparatie, suprafata medie a unei exploatatii este de 49 ha in Franta, 52 ha in Danemarca si 23 ha in Spania.

90% din exploatatiile din Romania au mai putin de 5 ha si detin o pondere de 30% din totalul suprafetelor agricole ale tarii. In acelasi timp, 9.000 de exploatatii au peste 100 ha, cu o pondere de 37% in totalul terenurilor agricole din Romania.

Valoarea productiei agricole a fost in 2006 de 15,48 miliarde euro, iar valoarea adaugata de 7,813 miliarde euro.

Pretul alimentelor va creste semnificativ pana in 2017

Daca in ceea ce priveste productia, problema pietelor de desfacere nu reprezinta o problema, in contextul international a cresterii cererii in special pe segmentul cerealelor, profitabilitatea afacerilor in domeniul agricol este confirmata si de prognozele privind cresterea pretului alimentelor.

Conform unui studiu comun al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE ) si Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), preturile produselor alimentare in urmatorul deceniu „vor depasi, in medie, nivelurile din ultimii zece ani” si se vor inregistra „preturi fara precedent pentru aproape toate produsele agricole”.

Proiectiile de pret pentru perioada 2008 – 2017 sugereaza, printre altele, o crestere de 60% pentru grau si porumb si plantele oleaginoase, de 30% pentru zaharul brun si cel alb si de peste 80% pentru uleiurile vegetale.

„Era alimentelor la pret mic pe piata internationala a trecut. Preturile produselor alimentare nu vor mai reveni la nivelul de altadata”, a declarat Louis Michel, comisarul european pentru dezvoltare. „Din 2000, pretul in dolari al graului s-a triplat, cel al orezului si porumbului s-a dublat, iar inceputul anului 2008 corespunde unor noi cresteri cu 20%”, a mai spus Michel.

Criza mondiala a alimentelor a determinat Banca Mondiala sa infiinteze un fond special de asistenta financiara de 200 de milioane de dolari, pentru a ajuta statele afectate.

In plus, intre 3 si 5 iunie, la Roma, mai multi sefi de stat si de guvern vor participa la sumitul pe probleme alimentare, organizat de Agentia Natiunilor Unite pentru agricultura si alimentatie (FAO) pe tema majorarii preturilor, schimbarilor climatice, biocarburantilor si securitatii alimentare.