Sfarsitul economiei iluziei

Editura Publica
Co.lectia de economie

Pret 49 lei

Cartea intr-un minut:
Economia Romaniei a fost o economie a iluziei pentru ca se baza pe o iluzie a bunastarii. Fara cresterea ocuparii fortei de munca, o politica industriala coerenta, cresterea economisirii, o reforma fiscala in care structura taxelor sa poata juca rolul de stabilizator al preturilor si profiturilor, Romania nu poate iesi din criza si nu va avea crestere economica solida.

Cronica DailyBusiness

Conform lui Liviu Voinea, criza internationala a fost numai un catalizator al celei interne, provocata de un mix de politici economice care au stimulat consumul la momentul nepotrivit. Daca in SUA si Europa de Vest, dereglementarea a permis inovatii financiare ce au dus la actuala criza, in Romania creditele ipotecare au o pondere mica in totalul creditelor populatiei, iar piata secundara a ipotecilor este aproape inexistenta.

Coruptia din mediul privat a fost un alt factor important care a declansat criza in vest, in timp ce in Romania coruptia a fost in mediul public. Cheltuielile bugetare foarte mari din 2005-2008 au fost unul dintre factorii care au declansat criza interna. O asemanare este balonul speculativ de pe piata imobiliara, care a existat intre 2002 si 2006 in SUA si intre 2003 si 2008 in Romania.

Plecand de la ideea ca actuala criza, cea mai mare dupa 1929, confirma esecul capitalismului, precum si al profesiei de economist si al economiei academice, Liviu Voinea propune o noua paradigma economica. Conform ei, starea naturala a economiei si a pietelor nu este echilibrul, ci dezechilibrul.

Piata imobiliara este cel mai bun exemplu al faptului ca starea naturala a unei piete este dezechilibrul. Inflatia nu este doar rezultatul cresterii salariilor peste productivitate, ci poate fi si rezultatul unei rate mai mari de profit in economie.

Maximizarea profitului ar trebui sa aiba niste limite sociale. In lipsa ei, piata este condusa de lacomie. Starea tranzitorie de echilibru este urmata de un nou dezechilibru cauzat de repornirea mecanismului speculativ.

Din perspectiva teoriei heterodoxe, criza in SUA a avut ca principala cauza excesul de investitii financiare. In Romania, criza este determinata de cresterea salariilor peste productivitate, cresterea consumului si finantarea prin datorie privata a cresterii exponentiale a deficitului de cont curent.

Masurile anticriza luate in SUA sunt impartite in trei categorii : fereastra de discount, injectii de capital in institutiile financiare private si cresterea directa a creditarii prin companiile de stat. Fereastra de discount ofera imprumuturi garantate cu active bancilor in dificultate.

Avantajul acestei crize financiare este ca economiile ies mai solide financiar decat erau inainte de criza, pentru ca datoria privata este fie eliminata prin falimente, fie restructurata prin preluarea la datoria publica. Astfel, oamenii nu mai jefuiesc bancile, ci bancile jefuiesc oamenii. Profiturile cresc, raportate la volumul investitiilor mult mai mic.

Potrivit lui Keynes, disponibilitatea oamenilor de afaceri de a se imprumuta isi revine mai repede dupa o criza financiara decat disponibilitatea bancilor de a acorda credite. Aceasta se intampla pe termen scurt, apoi mecanismul speculativ revine.