Sohm: Romanii se lasa furati de reclamele fondurilor de pensii si uita de propriul interes

DailyBusiness:

Se spune ca strategia castigatoare pe piata de pensii private e o combinatie intre prestigiul companiei si felul in care va sti sa isi vanda produsul. Nu sunt defavorizate companiile care nu au o putere mare de promovare, dar au experienta buna in spate?
Gilles Sohm: Exista multe societati care au pus la bataie fonduri imense pentru comisioanele de marketing, pentru publicitate. Trebuie sa ne gandim ca aceste cheltuieli vor fi suportate de paticipantii la aceste fonduri, de toate generatiile carora acea companie le va administra pensiile. La fel s-a intamplat in Chile. Si acolo au fost cheltuiti bani pe publicitate si pe agentii de marketing, iar cheltuielile cu promovarea au fost in detrimentul randamentului fondurilor de pensii.

DB: Este societatea romaneasca pregatita pentru sistemul de pensii private? Sunt romanii destul de informati?
GS: Informarea salariatilor romani este insuficienta. Multi sunt tentati sa ii aleaga pe cei care isi fac cea mai multa publicitate.

Asistam la o inflatie a comisioanelor

DB: Cum vi se pare ca a demarat activitatea de marketing a adminstratorilor de pensii obligatorii?
GS: Campania de marketing a inceput. Asistam la o anumita inflatie a comisioanelor. Deocamdata, concurenta este intre agentii de marketing si nu in beneficiul participantilor. Este ceea ce s-a intamplat si in Polonia, in Bulgaria si Ungaria. Ceea ce trebuie facut acum este ca atentia sa se centreze din nou asupra participantului si nu a agentului de marketing.

DB La ce ar trebui sa fie atenti romanii atunci cand aleg un fond de pensii obligatorii?
GS: Pe de o parte, trebuie vazut daca respectiva companie lucreaza in profitul sau sau in cel al partipantilor. Un al doilea criteriu trebuie sa fie transparenta. Trebuie vazut daca societatea ofera elemente de informatii cu privire la felul in care este administrat contul si ii da chiar posibilitatea beneficiarului de a interveni in administrarea contului, pentru binele sau. Al treilea element este nivelul comisioanelor.

DB: Cum isi pot da seama romanii daca o societate actioneaza in beneficiul sau sau in cel al participantilor?
GS: In functie de structura plasamentelor. Daca administratorul urmareste randamente mari, obtinute rapid, riscuri asumate pe termen scurt, atunci e vorba de o companie care lucreaza in folosul propriu. Atunci cand apare un crah bursier, iar compania nu va putea sa il ocoleasca din cauza structurii plasamentelor, nu va pierde banii proprii, ci pe cei ai contribuabililor.

DB: Dupa finalizarea campaniei de marketing, va asteptati ca piata sa se cristalizeze, sa asistam la fuziuni si achizitii?
GS: 17 operatori pentru piata romaneasca inseamna prea mult.Vor exista doua mari etape in urma carora se va reduce numarul de operatori. Prima va avea loc dupa finalizarea campaniei de marketing. A doua se va petrece dupa 20 de ani, cand se vor plati primele pensii.

E devreme sa vorbim despre fuziuni si achizitii

DB: Atat de tarziu?
GS: Desi participantii vor vedea rezultatele plasamentelor chiar si in primii doi ani, rezultatele nu vor fi relevante. Atunci se va vedea care au fost cele mai bune randamente obtinute de companii. E prea devreme sa spun daca vor fi fuziuni si achizitii. In alte tari asa s-a intamplat, ramane de vazut ce se va intampla in Romania.

DB: Cum decurge activitatea de marketing in cazul AG2R si cati participanti au aderat pana acum la fond?
GS: Vom sti care este numarul de participanti pe 15 octombrie. Deocamdata nu avem centralizate datele. Avem circa 1.000 de agenti de marketing. Am creat o societate proprie de brokeraj, impreuna cu partenerii. Legea ne obliga sa avem minim 50.000 de participanti. Credem ca, pentru ca sistemul sa fie functionabil, trebuie sa avem cel putin 100.000.

DB: Ce canale de promovare a ales AG2R?
GS: Vrem sa punem accentul pe apropierea de participant. Am cheltuit mai putini bani pe marketing, si avem un comision de administrare mai mic decat celelalte companii. Totodata, exista posibilitatea de a reduce acest comisioane in viitor. Apoi, ne-am angajat in campanii sociale unde am facut donatii pensionarilor.

DB: Ce randamente va asteptati sa aveti in cazul fondului pe care il administrati?
GS: Va pot spune ce randamente a obtinut AG2R in Franta. Pentru o cariera intreaga in care a contribuit cu 8% din venitul brut, cei care opteaza pentru fondul de pensii AG2R obtin la pensie un castig de 20% din venit. Avem un randament mediu anual de 5,8%, iar asta se intampla de 50 de ani.

DB: Cum decurge administrarea pensiilor obligatorii in Franta?
GS: In Franta, plasamentele fondurilor de pensii obligatorii se fac impreuna cu participantii. Reprezentantii patronali si sindicali ai participantilor decid strategia globala a investitiilor. La fel este in Germania si in Italia. Nu numai in cazul AG2R, ci in cazul tuturor companiilor. In cazul AG2R, in fiecare an, participantul afla care este starea contului sau, printr-un sistem de informare prin Internet.

Plasamentele gresite pot duce la randamente negative

DB: Exista posibilitatea ca in Romania sa se obtina randamente negative?
GS: Daca plasamentele nu se vor face corect, am putea avea de-a face si cu randamente negative. Trebuie sa ne gandim ca nu e vorba de un sistem de vase comunicante. Cand ai jucat riscant si ai pierdut tot, ai facut-o in detrimentul celor care trebuia sa isi ia banii in acea perioada. Cred ca un sistem de plasamente prudente si fixarea unui nivel rezonabil pentru comisioane va preintampina astfel de probleme.

DB: Odata ce piata se va cristaliza, credeti ca se va ajunge la o diversificare a produselor pentru atragerea viitorilor participanti? La reducerea comisioanelor sau la realizarea unor plasamente mai deosebite?
GS: Comisioanele lunare de administare ale fondurilor de pensii obligatorii din Romania sunt fixate prin lege la maxim 0,05%. La AG2R comisionul lunar este de 0,045% (adica cu 10% mai scazut), iar in Franta nivelurile acestora variaza intre 0,02-0,04%. Si in Romania cred ca exista posibilitatea ca acestea sa scada. Cu toate astea, daca ne uitam la exemplul Bulgariei, vedem ca in cei 6 ani de cand exista sistemul pensiilor, concurenta nu si-a facut simtit efectul la nivelul comisioanelor.