Variantele au fost analizate in sedinta de miercuri a Guvernului si urmeaza sa fie din nou discutate intr-o proxima reuniune a cabinetului, potrivit unor surse guvernamentale, citate de Mediafax.
„Au fost voci care au afirmat ca nu este o idee buna, in conditiile in care tari europene si-au creat anul trecut sau isi infiinteaza institutii pentru recuperarea creantelor, in contextul crizei, iar Autoritatea are deja aceste atributii. Intentia de desfiintare a AVAS ramane si urmeaza ca o decizie finala sa fie luata la viitoarea sedinta de Guvern”, au precizat sursele.
Potrivit acestora, OPSPI nu are in prezent atributii nici de post-privatizare si nici de recuperare a creantelor.
AVAS incaseaza venituri in principal din privatizarea si administrarea participatiilor statului, precum si din valorificarea de active bancare si creante.
Conform datelor institutiei, AVAS reprezinta statul in aproape 19.000 de procese comerciale, care implica, printre altele, lichidari, recuperari de creante si instituirea de penalitati pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale, suma pe care ar putea-o recupera totalizand peste 250 milioane de euro.
Totodata, AVAS monitorizeaza postprivatizare peste 10.000 de contracte, termenele finale pentru multe fiind intervalul 2015-2020, iar totalul debitorilor de la care are creante de recuperat este de peste 50.000.
Veniturile AVAS s-au redus dramatic in 2009, an in care institutia a ratat finalizarea multora dintre proiectele importante anuntate sau asumate, precum privatizarea Avioane Craiova (AVIO), crearea unui SIF cu participatiile minoritare sau finalizarea platilor catre pagubitii FNI.
Portofoliul AVAS a fost extins, la sfarsitul anului 2006, cu 41 de companii, prin preluarea participatiilor detinute de Ministerul Economiei, prin OPSPI.
La inceputul anului 2009, Executivul a decis insa ca OPSPI sa fie transferat din nou, impreuna cu firmele din portofoliu, la Ministerul Economiei, AVAS ramanand sa gestioneze un portofoliu mult redus.