Finante-Banci

Ungurii ii dau afara, noi ii luam in brate. Depinde Romania de FMI?

16 Jul, 17:55 • razvan.codorean
Autoritatile maghiare au solicitat Fondului Monetar International sa-si inchida biroul de la Budapesta. In acelasi timp, seful institutiei, Christine Lagarde, se afla la Bucuresti pentru a negocia cu Romania un nou acord de imprumut. Daca ungurii ii dau afara din tara pe finantatorii internationali, noi de ce ii privim ca pe unica speranta?
Ungurii ii dau afara, noi ii luam in brate. Depinde Romania de FMI?

Fost ministru al
economiei in cabinetul premierul conservator Viktor Orban, György Matolcsy, actualul guvernator
al MBN (banca centrala a Ungariei) a multumit Fondului Monetar International pentru ajutorul acordat intr-un moment greu.

Dar in aceeasi scrisoare remisa sefului FMI, Christine Lagarde, Matolcsy a explicat ca tara
sa isi va achita ultima rata a imprumutului de 20 miliarde de euro inainte de
finalul anului 2013, mai devreme fata de termenul stabilit de comun cu creditorii
sai (31 martie 2014). Si a cerut Fondului sa inchida biroul de la Budapesta.

Chiar daca presa
maghiara corela aceasta decizie surprinzatoare cu apropierea alegerilor
legislative din primavara anului viitor, nu putea insa sa nu remarce si faptul
ca, prin aceasta decizie, conservatorii maghiari (actuala guvernare)
doresc sa-si manifeste inca o data independenta fata de Washinghton si bratul
financiar al acestuia: FMI.
 

De altfel,
Viktor Orban a fost unul dintre criticii ferventi ai FMI si ai modului in care
acesta, impreuna cu alte organisme internationale, au inteles sa gestioneze
criza mondiala.
 

In timp ce
ungurii, la fel ca si bulgarii (care de altfel nu au apelat la FMI) au ales sa
se descurce singuri, autoritatile de la Bucuresti mizeaza in continuare pe
asistenta Fondului, considerand ca acordul de tip stand-by este sigura varianta prin
care ne putem asigura “credibilitatea” in ochii investitorilor straini si putem
implementa reformele necesare pentru iesirea din criza.

“Nimic mai fals.
Politicienii cauta, de fapt, un vinovat de serviciu, un responsabil pentru
eventualul esec al politicilor economice”, afirma analistul Florin Citu.

El considera ca
inclusiv “aura” de “credibilitate data de acordul cu FMI este o falsa impresie.
 

“Perceptia
investitorilor nu tine de existenta sau nu a unui acord cu FMI. Ei se uita la
climatul regional, la oportunitati si mai putin la FMI care are o reputatie cel
putin suspecta”, a mai spus acesta.
 

[b]Ce-am avut si
ce-am pierdut[/b]

Presedintele
Traian Basescu a remarcat, in cadrul intalnirii cu seful FMI, Christine
Lagarde, ca am mai avea nevoie de un acord preventiv de 2 ani, timp suficient
ca sa punem in practica “reformele”.
 

Seful statului a
spus ca, in absenta asistentei FMI, masurile populiste ne-ar putea afecta
iremediabil, aluzie bineinteles la Guvernul Ponta.  

Ne-ar salva insa
FMI-ul de la «populism» in anul electoral 2014? Potrivit analistilor,
experienta precedentelor doua acorduri arata contrariul.
 

“FMI a inchis
ochii de fiecare data la masurile autoritatilor. Dovada ca am ajuns la aceiasi
anvelopa salariala de 7,4 la suta din PIB ca in 2007. Deci unde e reforma?”, se
intreaba analistul Cristian Dinulescu.
 

Potrivit
acestuia, am castigat din acordul cu FMI doar timp. Cei 12,95 miliarde de euro
imprumutati de la FMI s-au dus pe apa sambetei – pensii si salarii, iar statul,
in loc sa se reformeze, a continuat sa paraziteze economia privata.
 

“Anii de criza
au adus schimbari fundamentale in sectorul privat. In cel public ne-au fost
fluturate pe la ochi diverse reforme, privatizari, etc. Cu ce ne-am ales? Mai
nimic. Inafara de controlul deficitului, dat mai mult de sectorul privat,
sectorul de stat este la fel de pagubos, evaziunea este la acelasi nivel,
fiscalitatea este la fel de impovaratoare etc. », a mai spus acesta.
 

Autoritatile
insista insa pe teoria credibilitatii adusa de FMI si pe rolul de “profesor”
pus pe disciplinat “elevul neastamparat si lenes” care este Romania.
 

Omul de afaceri
Cristian Parvan declara, recent, ca marea problema a clasei politice romanesti
o constituie lipsa de vointa.

“Multi dintre politicienii nostri sunt lenesi,
indolenti, incearca sa ascunda problemele sub pres. Doar FMI-ul ar putea sa ii
determine sa ia masuri. Din pacate, astia suntem ca natie, nu avem tupeul de a
ne lua soarta in maini”, a declarat secretarul general al Asociatiei Oamenilor
de Afaceri.

[b]Ce ne trebuie ca sa iesim din criza?[/b]

Analistul
economic Florin Citu spune ca Romania are nevoie de reforme, nu de vorbe si “mantii
de credibilitate”.
 

“Politicienii
trebuie sa treaca la restructurarea sectorului bugetar, sa caute investitori
pentru firmele de stat, sa investeasca in averea publica”, a declarat acesta.

“Credibilitatea
este data de reformele puse in practica, nu de FMI, de masurile de stimulare
fiscala, de cat de atractiv este mediul de afaceri si cat de redusa este
birocratia”, a mai spus acesta.
 

Citu considera
ca Romania se poate descurca foarte bine si fara FMI, in
conditiile actuale, si ca ar trebui sa nu mai cautam “vinovati de serviciu”
pentru lipsa de performanta a managementului politic-administrativ.
 

Recent, el
prezenta un argument decisiv privind efectele asistentei FMI.

“Pe perioada celor doua acorduri cu FMI investitiile straine directe au scazut
de la un an la altul. Paradoxal au crescut investiile de portofoliu – “hot
money”. Acest lucru arata o incredere scazuta a investitorilor straini in
modul in care politica economica a Romaniei a fost administrata”, a afirmat
analistul, pe blogul sau.   

“Astfel,
investitorii straini nu au vazut un randament mare pe termen lung al unei
investitii in Romania si au ales investitiile pe termen scurt.
Logica este simpla”, a precizat acesta. 

Investitiile de portofoliu sunt mult mai lichide, iar cum situatia economica din
Romania este “stabila” in jurul ratei -1% pe an, orice schimbare de sentiment la
nivel global duce la volatilitati majore pe piata locala. Investitorii straini
prefera instrumentele lichide pentru ca vor sa poata sa iasa din “investitiile”
de pe piata locala foarte repede atunci cand este nevoie.   

[b]Barometru al lipsei de incredere[/b]

In concluzie, pe intreaga perioada a acordurilor cu FMI, investitorii straini
au perceput investitiile in Romania din ce in ce mai riscante si si-au
ajustat comportamentul in consecinta trecand de la investitii pe termen lung la
cele pe termen scurt si foarte lichide. 

“Nu exista un barometru mai bun pentru lipsa de incredere a investitorilor
straini decat aceasta schimbare de preferinta de al investitii pe termen lung
la investitii pe termen scurt”, a declarat Florin Citu.  
 

Dincolo de
opiniile economistilor, cel mai probabil cel de-al treilea acord cu FMI va fi
incheiat pana la finele lunii august.

Autoritatile il vor prezenta drept o
dovada de succes a masurilor de reforma, in timp ce mediul privat il va privi cu
ingrijorare – va statua, practic, faptul ca ne putem lua adio de la scaderea
TVA, CAS si a altor masuri de stimulare fiscala care sa scoata economia din
criza.
 

La final, o
statistica interesanta. Romania este cel mai mare datornic la FMI. Ne
aflam intr-o companie “selecta”. FMI deruleaza, in prezent, acorduri de finantare
si „asistenta economica” cu Antigua, Barbuda, Bosnia, El Salvador,
Georgia, Irak, Iordania, Kosovo, Serbia, Sfantul Cristofor si Nevis.

Cititi si
Christine Lagarde se asteapta ca
Romania sa incheie un nou acord cu FMI