„Uniti salvam padurile”: Austriecii care scot romani in strada, dupa modelul Chevron si Rosia Montana

06 May, 00:06 • andrei.puscaragiu
Lupta impotriva despaduririlor abuzive din Romania capata o noua dimensiune. Daca pana acum, inamicul padurilor era mai greu de identificat, mai nou el a luat chipul unei mari firme austriece care exploateaza lemn romanesc de 13 ani incoace. Cum a atras aceasta companie furia a mii de romani, care pregatesc sambata proteste in toata tara, precum si in diaspora?
Uniti salvam padurile: Austriecii care scot romani in strada, dupa modelul Chevron si Rosia Montana


Mai multe comunitati de pe Facebook, inclusiv faimoasa „Uniti Salvam” care a militat impotriva exploatarii aurului pe baza de cianuri la Rosia Montana, organizeaza acum proteste pentru salvarea „aurului verde” al tarii. 

„Sambata, 9 mai, in mai multe orase din tara va avea loc primul protest major impotriva despaduririlor abuzive, care au lasat Romania in numai cativa ani cu mai putin de jumatate din suprafata impadurita pe care o avea in 1989”, spun organizatorii protestului.

Ei adauga
ca situatia este cu atat mai grava cu cat in Romania exista jumatate
din suprafata totala de padure virgina din Uniunea Europeana, „iar
la nivelul clasei politice exista numai complicitate cu beneficiarii
despaduririlor abuzive
, asa cum ne indica si gestul recent al
presedintelui Klaus Iohannis de intoarcere catre Parlament a legii
care punea capat monopolului companiei austriece Schweighofer
Holzindustrie
„.

Unul din scandalurile in care apare numele firmei austriece a
pornit de la un proiect de modificare a Codului Silvic, ce introducea
elemente de protejare a padurilor virgine si de descurajare a
exploatarii haotice, autorizand Jandarmeria sa controleze
transporturile de busteni. Un articol important in acest sens era
acela care stabilea un prag maxim de 30% la achizitia sau procesarea
de masa lemnoasa si dreptul de preemptiune pentru producatorii locali
din industria mobilei. Era, fara indoiala, un amendament indreptat
impotriva excesului de taieri destinate exportului, scrie Deutsche
Welle, potrivit Romania Curata.
 

Aceeasi sursa mentioneaza ca firma
austriaca a reactionat, cerand printr-o scrisoare autoritatilor
romane sa renunte la acest amendament. Dar legea a fost votata fara
modificari si textul a ajuns la promulgare. Presedintele Klaus
Iohannis a retrimis insa legea la Parlament cu un argument identic cu
cel al austriecilor, potrivit jurnalistului Mihai Gotiu de la Romania
Curata.

Pozitia dominanta a
firmei austriece in domeniul exploatarii forestiere creeaza
nemultumiri si in randul producatorilor locali de mobila.



[b]Industria locala
de mobila, amenintata cu disparitia[/b]



„Primim
numeroase semnale de alarma din teritoriu de la producatorii de
mobila, membri ai APMR, care denunta cresterea exagerata la
licitatiile si achizitiile de masa lemnoasa a pretului oferit de
firma Holzindustrie Schweighofer de la Sebes. Materia prima lemnoasa
autohtona, utilizata si transformata de firma Holzindustrie
Schweighofer in cherestea, este exportata ca atare in Japonia, Egipt,
China, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, ingreunand si blocand
posibilitatea de aprovizionare a producatorilor de mobila si alte
produse finite din lemn de pe piata autohtona”, spun
reprezentantii Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania
(APMR).

Cea mai mare parte a
industriei mobilei din UE este formata din IMM-uri, iar sectorul
mobilei din Romania nu face exceptie.

„Ponderea mare a
IMM-urilor inseamna o forta de licitare a resurselor mult mai mica
decat cea a unui operator din industria lemnului de talia firmei
Holzindustrie Schweighofer. Lipsa unor reglementari care sa protejeze
industria autohtona a mobilei a propulsat Holzindustrie Schweighofer
intr-o pozitie in care isi permite sa ofere preturi exagerate

firmelor care exploateaza masa lemnoasa pentru a avea asigurat
necesarul de material lemnos. Bulgaria, desi tara membra a Uniunii
Europene, a luat masura interzicerii temporare, pe o perioada de 3
luni, a exportului de busteni incepand cu data de 10 martie 2015,
avand ca obiectiv stoparea exploatarii forestiere ilegale si
sprijinirea producatorilor care creeaza produse cu valoare adaugata,
iar pentru viitor se au in vedere si alte masuri pentru
restrictionarea exporturilor de materii prime, cum ar fi schimbari in
legea TVA-ului”, a spus presedintele APMR, Aurica Sereny.


[b]Scandalul
taierilor ilegale[/b]



Pe langa controversa
legata de implicarea presedintelui in modificarea Codului Silvic,
firma austriaca s-a aflat recent in centrul unui alt scandal.



Organizatia de mediu
Environmental Investigation Agency (EIA) a dat publicitatii, pe 27
aprilie, filmari care arata cum conducerea companiei Holzindustrie
Schweighofer Romania, cel mai mare procesator de rasinoase din tara,
accepta cu buna stiinta si recompenseaza lemnul taiat ilegal
printr-un sistem de bonificatie, insa compania sustine ca in procesul
de achizitionare a bustenilor respecta legile si reglementarile in
vigoare si anunta ca va demara o ancheta interna si va lua decizii in
consecinta.

[dbvideo=1508]

EIA a prezentat, intr-o conferinta de presa,
inregistrari video realizate cu camera ascunsa, in care
investigatorii EIA au jucat rolul unor investitori straini care au
castigat drepturile de punere in valoare a unei cantitati anume de
lemn din padurile unei asociatii de proprietari din Romania.

In
discutiile pe care acestia le-au purtat cu oficialii romani si
austrieci ai companiei Schweighofer, investigatorii au mentionat de
mai multe ori intentia de a taia mai mult decat este permis conform
contractului cu asociatia de proprietari. Investigatorii au cerut
companiei asigurari ca lemnul ilegal va fi cumparat. Oficialii
Schweighofer au confirmat ca vor cumpara lemnul si au aratat
bonusurile pe care le ofera pentru cantitati suplimentare de
lemn.

La randul sau, compania sustine ca respecta legislatia
in vigoare si promite ca va demara o ancheta interna.
Despre ancheta EIA
cu privire la practicile firmei austriece a scris si presa
internationala.

[b]Fabrica deschisa fara autorizatii?[/b]

Mihai Gotiu de la
Romania Curata mai arata ca „in plin scandal international legat de
practicile frauduloase, compania Schweighofer a deschis noua fabrica
de cherestea de la Reci si ca organizatiile de mediu reclama lipsa
mai multor autorizatii”.

„Conform fotografiilor si
inregistrarilor video difuzate de Asociatia Neuer Weg, compania
austriaca Schweighofer a deschis noua fabrica de cherestea de la Reci, judetul Covasna. Conform asociatiilor de mediu, deschiderea fabricii
este ilegala, neavand autorizatie de functionare. Mai mult, nici
centrala de productie a energiei electrice prin cogenerare, care
asigura curentul electric pentru fabrica nu are autorizatie de
construire (si nici nu a existat vreo consultare publica in vederea
eliberarii acestui act) si nu are autorizatie integrata de mediu”, spune Gotiu.

De
altfel, conform site-ului APM Covasna, dezbaterea publica privind
centrala de productie a energiei electrice de la Reci este programata
pentru data de 18 mai 2015. Autorizatia de constructie a fabricii de
la Reci este, de asemenea, contestata in instantele de judecata, conform sursei citate.

[b]Lemn din rezervatie protejata[/b]

Site-ul german ihb.de, specializat in
industria lemnului, a scris la randul sau despre grupul austriac,
precizand ca EIA nu este prima organizatie care acuza compania de
achizitia de lemn taiat ilegal.

In
ianuarie, un ONG de mediu romanesc, Agent Green, a sustinut ca a
urmarit un transfer ilegal cherestea provenind din Parcul National
Retezat pana la fabrica Schweighofer din Sebes. Reprezentantii
ONG-ului au filmat presupusul camion ce transporta lemn tot drumul, de
la padure pana la portile fabricii de cherestea Schweighofer.
Autoritatile au confirmat ca transportul a fost ilegal. Ca si in
cazul EIA, Gerald Schweighofer (proprietarul companiei -n.r.) a emis
o declaratie in care nega toate acuzatiile si dadea asigurari ca va
fi imbunatatit sistemul de verificare a surselor de lemn
achizitionat.

„In Romania exista de multi ani o
miscare puternica impotriva activitatii Holzindustrie Schweighofer.
ONG-uri, jurnalisti si companii din industria
forestiera dau vina pe Schweighofer
pentru distrugerea padurilor din Romania si pe autoritatile romane care permit aceast lucru. In tara, ”termita padurilor din Romania”, ”terminatorul”, ”apocalipsa dupa Schweighofer” sunt
apelative bine cunoscute pentru companie sau Gerald Schweighofer
insusi”, scrie site-ul german.

Aceeasi sursa mentioneaza ca este greu de dovedit daca Holzindustrie Schweighofer cumpara
in mod deliberat lemnul taiat ilegal din Romania. „Cert este ca societatea detine un monopol in
industria forestiera romaneasca si ca autoritatile permit disparitia lenta a padurilor din tara”, mai scrie site-ul german.

Holzindustrie Schweighofer face parte din holdingul austriac privat Schweighofer Group. La nivelul anului 2014, compania avea 2.500 de angajati in unitatile de productie din Romania. Holzindustrie Schweighofer mentioneaza ca, in perioada 2002- 2015, a investit in Romania 778 de milioane de euro, din care 166 de milioane de euro in ultimii doi ani.

Schweighofer este
cel mai mare procesator de rasinoase din Romania, avand unitati in
Sebes, Radauti, Siret si Comanesti. Mai nou, se pare ca a deschis si
fabrica de la Reci, judetul Covasna.



Compania este activa
pe piata romaneasca din 2002. In 2013, din volumul total de 8 milioane de metri
cubi de lemn romanesc procesat, 2,2 milioane de metri cubi au
mers catre fabricile companiei din
Austria, potrivit wirtschaftsblatt.at.

Luand in calcul un volum mediu de 8 milioane de metri cubi pe an rezulta ca in 10 ani grupul austriac ar fi procesat cam 80 de milioane de metri cubi, adica 60% din volumul total de lemn exploatat in Romania, in perioada 2002-2011, de peste 135 de milioane de metri cubi.

De asemenea, la un pret minim de comercializare a lemnului, de 70 de euro pe
metru cub, rezulta o valoare a lemnului exploatat pe parcursul acestor
zece ani de 9,4 miliarde de euro.

Ramane de vazut daca primul protest masiv anuntat pentru sambata va avea vreun efect sau nu. Organizatorii sunt insa optimisti, avand in vedere rezultatele protestelor anterioare.

„Are rost sa protestam, din 2012 si pana acum toate protestele majore s-au lasat cu efecte benefice pentru Romania, Rosia Montana nu are un lac imens de cianura, legea amnistiei si gratierii a picat, Chevron nu mai activeaza in Romania, asta s-a cerut la protest, asta s-a intamplat”, spune unul dintre organizatori.