Bucurestiul isi atinge limitele de crestere in absenta unei strategii de tip smart city

Capitala Romaniei ar trebui sa utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta retele inteligente de transport urban, pentru modernizarea utilitatilor si folosirea mai eficienta a resurselor urmand modelele altor orase moderne, unele aflate chiar in Romania. Locuitorii Bucurestiului au nevoie de o administratie municipala mult mai accesibila si implicata in problemele urbane, care sa lucreze astfel incat orasul sa fie pregatit sa satisfaca mai bine nevoile locuitorilor sai, sa ofere o siguranta publica adecvata si increderea ca acesta va fi un loc in care se poate locui si in viitor, spune Carmen Adamescu, Partner EY Romania.

Cea mai mare parte a populației globale locuiește și
lucrează în prezent în orașe. Conform previziunilor ONU, până în 2050,
aproximativ 70% din populația lumii va locui în zone urbane, față de 54% în prezent.
Procentul se ridică, însă, la 86% pentru cele 35 de țări dezvoltate care
alcătuiesc Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
 

În ultimii ani, Bucureștiul a fost unul dintre orașele
europene cu cea mai mare rată de creștere a PIB-ului, reflectând într-o
oarecare măsură mix-ul favorabil de sectoare industriale. Orașul s-a impus, în
special, în domeniul serviciilor profesionale și IT&C, cel din urmă
reprezentând un motor sectorial foarte important în creșterea numărului de
locuri de muncă. Conform Oxford Economics, Bucureștiul și-a păstrat avântul în
2016, rata de creștere a PIB-ului și a locurilor de muncă atingând 6,8%,
respectiv 2,3%, ambele niveluri fiind mai ridicate decât media orașelor din UE.
 

Creșterea economică este așteptată să rămână mare și în
2017, la un nivel de 5,7%, aceasta însemnând că Bucureștiul se va clasa
înaintea majorității orașelor europene. Rata de ocupare a forței de muncă este
estimată să crească ușor, cu cel mult 1% în 2017, însemnând doar o ușoară
scădere a șomajului care rămâne, în continuare 3,9%.
 

Ritmul generării de locuri de muncă pe termen mediu va fi
temperat de îmbătrânirea populației, cu o rată medie anuală de 0,8% în perioada
2018-2021. Acesta va fi semnificativ mai mic decât media europeană. În ciuda
acestui fapt, creșterea medie anuală a PIB-ului în perioada 2017-2021 este
estimată să rămână deasupra mediei europene, la 2,7%. Serviciile profesionale
sunt cele care vor stimula acestă expansiune.
 

Datele prelucrate de Oxford Economics arată că locuitorii
Bucureștiului au avut un venit disponibil per capita în 2016 mai mare decât
locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varșovia, depășind 10.000 euro. Însă acesta
este încă mult în urma mediei europene de 20.000 euro.
 

Carmen Adamescu, Partner EY România, comentează:
Ca întodeauna în cursul istoriei sale, Bucureștiul se dovedește un oraș al
contrastelor: Se bucură de o creștere puternică la nivelul întregii economii,
cu un sector puternic al serviciilor și cu costuri accesibile pentru spațiile
de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic și cu un
număr scăzut de pensionari raportat la populația activă, poziționează Bucureștiul
ca o destinație atractivă pentru antreprenori, specialiști în toate domeniile și
investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de creștere sunt tot mai mult
amenințate de rata mică de creștere a populației și de capacitatea scăzută de
atragere a talentelor din alte zone.

Mai mult, România este în procedură de
infringement pentru calitatea aerului din capitală, în vreme ce TomTom tocmai a
clasificat Bucureștiul drept capitala europeană cu cel mai ridicat indice de
congestie a traficului, bucureștenii petrecând cu 50% mai mult timp în trafic
decât în condiții normale de rulare.
 

Acestea sunt, evident, provocări cu care se confruntă în zilele noastre
toate orașele în creștere. Este bine cunoscut că migrația continuă către
centrele urbane și infrastructura învechită, subdimensionată, din orașele
istorice a crescut presiunea asupra serviciilor orășenești și a economiei
locale, afectând condițiile de mediu și culturile comunitare în întreaga lume.
Unele orașe răspund deja de mult timp la această tendință și își deservesc cetățenii
în mod dovedit mai eficient prin valorificarea noutăților IT&C de tip smart
city.
 

Estimările FMI sugerează că fiecare dolar investit în infrastructură aduce
înapoi trei dolari în profitabilitate. Acest lucru este cu atât mai evident la
nivelul orașului București, unde perspectivele de dezvoltare presupun ca
infrastructura transportului urban să fie în măsură să răspundă unei cereri în creștere
privind mobilitatea și siguranța cetățenilor și să stimuleze dezvoltarea și
competitivitatea.
  

Singura modalitate prin care
Bucureștiul va putea să depășească lipsurile și să susțină creșterea în viitor
este transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente
de tip smart city, deoarece aceasta este principalul motor de creștere
economică sustenabilă.
 

Capitala României ar trebui să
utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta rețele inteligente de
transport urban, pentru modernizarea utilităților și folosirea mai eficientă a
resurselor urmând modelele altor orașe moderne, unele aflate chiar în România. Locuitorii
Bucureștiului au nevoie de o administrație municipală mult mai accesibilă și
implicată în problemele urbane, care să lucreze astfel încât, orașul să fie
pregătit să satisfacă mai bine nevoile locuitorilor săi, să ofere o siguranță
publică adecvată și încrederea că acesta va fi un loc în care se poate locui și
în viitor„, a conchis Carmen Adamescu, Partner EY România.